Despre ctitorul acestei biserici ne vorbeşte
clar inscripţia slavonă aşezată deasupra uşii de intrare a bisericii.
Traducerea acestei pisanii este următoarea:
„Elena, fiică de Despot, doamna răposatului Petru Voevod, a zidit acest hram întru numele Sfântului mare mucenic Gheorghe în târgul Botoşanilor, în zilele Domnului Io Ştefan Voevod şi s-a săvârşit în anul 7049 ( 1541), luna octombrie".
„Elena, fiică de Despot, doamna răposatului Petru Voevod, a zidit acest hram întru numele Sfântului mare mucenic Gheorghe în târgul Botoşanilor, în zilele Domnului Io Ştefan Voevod şi s-a săvârşit în anul 7049 ( 1541), luna octombrie".
Anul este greşit în pisanie; este vorba de 7059 ( 1551). Nu poate fi
vorba de 7049 (1541), deoarece Elena rămâne văduvă abia în 1546. Cel
care a scris pisania a greşit semnele; a gravat semnul pentru 4 în loc
de semnul pentru Deci, acest monument istoric este ctitoria doamnei
Elena Rareş din anul 1551.
Biserica „Sfântul Gheorghe" este a doua ca vechime după Popăuţi (1496) dintre cele existente astăzi în Botoşani.
A fost clădită după modelul bisericii lui Ştefan cel Mare „Popăuţi", în formă de cruce cu turnuleţ la mijloc şi cu intrare pe latura de nord. Este o construcţie de proporţii reduse. Este împodobită, cu predominarea culorilor de verde şi galben, aşezate în formă de brâie împrejurul bisericii aproape de acoperiş.
Decoraţiunea interioară a fost simplă, fără picturi pe pereţi. Pe jos era pardosită cu lespezi de piatră care au rămas până astăzi.
Prima clopotniţă a fost construită din lemn la poarta bisericii. Cu timpul, biserica a suferit unele transformări în urma reparaţiilor ce i s-au făcut, fiind încercată adeseori de focuri şi cutremure.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este declarat patronul şi ocrotitorul oraşului Botoşani. În anul 1999 cu prilejul zilei Sfântului Gheorghe s-au organizat mai multe manifestări culturale. http://www.protbt.ro/parohii/sfghebt.htm
Biserica „Sfântul Gheorghe" este a doua ca vechime după Popăuţi (1496) dintre cele existente astăzi în Botoşani.
A fost clădită după modelul bisericii lui Ştefan cel Mare „Popăuţi", în formă de cruce cu turnuleţ la mijloc şi cu intrare pe latura de nord. Este o construcţie de proporţii reduse. Este împodobită, cu predominarea culorilor de verde şi galben, aşezate în formă de brâie împrejurul bisericii aproape de acoperiş.
Decoraţiunea interioară a fost simplă, fără picturi pe pereţi. Pe jos era pardosită cu lespezi de piatră care au rămas până astăzi.
Prima clopotniţă a fost construită din lemn la poarta bisericii. Cu timpul, biserica a suferit unele transformări în urma reparaţiilor ce i s-au făcut, fiind încercată adeseori de focuri şi cutremure.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este declarat patronul şi ocrotitorul oraşului Botoşani. În anul 1999 cu prilejul zilei Sfântului Gheorghe s-au organizat mai multe manifestări culturale. http://www.protbt.ro/parohii/sfghebt.htm
De hramul Bisericii „Sfântul Gheorghe”
la Biserica Sfântul Gheorghe din Botoşani, enoriaşii au participat la
Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de preoti în frunte cu părintele protopop Lucian Leonte.
La Sfânta Liturghie au participat prefectul Costică Macaleţ , Gheorghe Sorescu vicepreşedintele Consiliului Județean, şi primarul Ovidiu Portariuc.
O parte dintre credincioşi au ascultat slujba în curtea bisericii iar alții s-au
aşezat la coadă pentru a se închina
la racla cu Moaştele Sfântului Gheorghe și Sfântului Mucenic Mina.
Pictura realizată de pictoriţa Angela Tomaselli |
Legenda
S-a înrolat în armata romană și, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mănuia armele. În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină.
Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Loviri cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțamintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.
Martorii suferințelor Sfântului Gheorhe, uimiți de puterea sa de a rezista la durere, au renunțat la credința în zeități păgâne, îmbrățișândcreștinismul.
O dovadă a sfințeniei sale o reprezintă o minune săvârșită de Sf. Gheorghe în timpul întemnițării sale. Atingând trupul unui deținut mort din celula sa, acesta a înviat, convingând-o astfel chiar pe împărăteasa Alexandra, soția lui Dioclețian, să se creștineze. . Întrucât Sf. Gheorghe a respins oferta împăratului de a-i acorda înalte onoruri în schimbul renunțării la creștinism, Dioclețian a ordonat omorârea prin decapitare a Sf. Gheorghe și a soției sale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu