Repere biografice:
Descendent al unei familii de boieri
moldoveni, (tatăl, Demostene, primar şi prefect al Botoşanilor) Dan Vizanty
urmează gimnaziul “Ştefan cel Mare” şi Liceul “Matei Basarab”
din Iaşi, Liceul de stat din Vatra Dornei (bacalaureat, 1929); în paralel, studiază
2 ani la Conservatorul de Artă Dramatică (Iaşi), pregătindu-se să devină
actor;
Renunţă
la actorie, descoperindu-şi adevărata vocaţie: zborul. Urmează Şcoala Militară de Ofiţeri
Aeronautica - Cotroceni, (promoţia 1931).
Parcurge toate etapele
carierei militare: sublocotenent–observator aerian(1931); pilot de război (1932); pilot de vânătoare (1934); Locotenent aviator: (1936); Căpitan
aviator: (1939); Locotenent Comandor: 10 mai 1945.
În perioada 1931-1940, ca ofiţer
şi comandant de escadrilă în Flotila 1 Aero, urmează diferite cursuri de
perfecţionare şi zboară pe diverse tipuri de avioane: M.S.35, M.S.230, SET,
Potez XXV, Moth, Hawk, PZL-11F, Fleet, Heinkel-112, Nardy etc.
Participare la război:
În perioada iunie 1941-
aug.1942, a efectuat campania de la Odesa, comandând Escadrila 43 Vânătoare,
dotată cu aparate PZL-11F, participând la peste 50 de misiuni de război.
Între aug. 1942 şi aug.
1943, a deţinut funcţia de Şef birou la Subsecretariatul de Stat al Aerului
(SSA);
De la 1 aug. 1943 până la
23 aug. 1944, a fost comandantul Grupului 6 Vânătoare (bazat iniţial la
Pipera, apoi la Popeşti-Leordeni şi echipat cu aparate IAR-80, IAR-81), ce
avea ca misiune apărarea Bucureştiului şi a zonei petroliere Ploieşti-Câmpina,
în timpul bombardamentelor anglo-americane;
În timpul raidurilor
americane, unităţile sub comanda sa au scos din luptă 91 avioane de
bombardament cu 4 motoare şi 45 avioane de vânătoare, din care personal a
doborât 12 "Fortăreţe" B-17 şi "Liberatoare" B-24 cu 4 motoare
şi 3 avioane de vânătoare. Memorabilă rămâne ziua de 10 iunie 1944 în care Grupul
6 a reuşit în câteva minute să doboare 24 avioane americane Lightning P-38;
De la 23 aug. 1944, a comandat Grupurile 1 şi 6 Vânătoare reunite pe
aerodromul din Popeşti Leordeni şi şi-a asumat răspunderea unor misiuni
importante, timp de 10 zile, până la reorganizarea aviaţiei;
|
DAN-VALENTIN VIZANTY
În primele zile, a scos din luptă cu unităţile sale 25 avioane germane de
toate categoriile;De la 8 sept. 1944 până în aug. 1945, a continuat campania
din vest până în Cehoslovacia, comandând Grupul 1 Vânătoare şi zburând avioane Messerschmidt Bf 109 G.La sfârşitul războiului totalizează peste 4600 ore de
zbor şi, în funcţíe de sistemul de
referinţă luat în calcul, 16 victorii aeriene (43, conform sistemului prevăzut
de Statul Major al Aerului). Se clasează,
astfel, pe poziţia a patra în topul aşilor români din a doua Conflagraţie
mondială.
« Mon cher »
Botoşani, 9.02.1910 - Paris,
12.11.1992
Decoraţii
Ca recunoaştere a calităţilor
sale de pilot şi comandant, “pentru fapte de arme excepţionale săvârşite pe
câmpul de luptă”, a primit înalte decoraţii şi distincţii, printre care:
-
Ordinul militar "Mihai Viteazul", cl. III-a (3 oct. 1944);
-
Ordinul "Virtutea Aeronautică" de război cu spade, clasa
Crucea de Aur (11 oct. 1941);
-
Ordinul "Virtutea Aeronautică" de război cu spade, clasa
Prima şi a doua baretă la Crucea de Aur (20 feb. 1942);
-
Ordinul "Virtutea Aeronautică" cu spade, clasa Cavaler
(iunie 1942);
-
Crucea de Fier, cl. II a (1942);
-
Ordinul "Virtutea Aeronautică" cu spade, clasa Ofiţer (15
apr. 1945) ;
-
Ordinul "Coroana României" cu spade, în gradul de ofiţer, cu
panglica de "Virtute Militară" (29 iulie 1942) ;
- Ordinul “Steaua
României” cu spade şi panglică de Virtute Militară, clasa IV (15
apr.1945);
- Medalia sovietică
“Victoria”, 1946 ş.a.
După război:
În august 1947 este trecut
în rezervă.
|
Ignorat
şi marginalizat în ţară, dar recunoscându-i-se meritele în străinătate,
devine, la propunerea generalilor Hubert Loizillon şi Ghe. Negrescu, membru
pionier al Asociaţiei Aeronautice Internaţionale "Vieilles Tiges"
(din octombrie 1976). În iunie 1977, imediat după stabilirea în Franţa, este
onorat cu “Medalia de argint a oraşului Paris”, aceasta fiindu-i înmânată de
însuşi Jacques Chirac, în acea vreme, primar al Parisului.
Deşi departe de ţară, desfăşoară
o activitate publicistică de promovare a
aviaţiei
române, într-o perioadă când Industria Aeronautică Română era, pe nedrept,
ignorată, în reviste aeronautice din străinătate, precum cele din Franţa şi
Germania: Pionniers, Revue
Aéronautique Trimestrielle des "Vieilles Tiges" (1982, 1984) şi,
respectiv, Jäger Blatt, offizielles organ der
Gemeinschaft der Jägdflieger e.v. (1983, 1988, 1989).
Recunoaştere
şi posteritate
În
ţară urmează o tăcere pe deplin explicabilă, în vremurile acelea, deşi,
trebuie menţionat exemplul singular al scriitorului Cornel Marandiuc care, în
1985, în cartea sa Inimi cât să cuprindă cerul patriei, a
inserat, sub abila sintagmă “comandantul grupului 6 vânătoare”,
personalitatea de comandant şi luptător a lui Dan Vizanty, ilustrându-i
calităţile prin relatarea episodului glorios de la 10 iunie 1944.
După
1989, indiferenţa a continuat, de astă dată, inexplicabil, până când acelaşi Cornel
Marandiuc rupe „tăcerea”,
ca un act reparator în memoria lui Dan Vizantiy consacrându-i câteva articole
în revista Aviaţia (2001) de la
Arad, iar lt. colonel Dan Gîju, îi consacră, de asemenea, un medalion în revista
Viaţa Militară, (2005) şi un
editorial în Observatorul Militar (2009).
Pe fondul manifestărilor
dedicate Zilei Eroilor, în mai 2009, are loc comemorarea a 65 de ani de la
istorica zi de 10 iunie 1944, ziua de glorie a Grupului 6 Vt., marcată la
Cercul Militar Naţional în cadrul Fundaţiei „Erou Cpt. Av. Alex. Şerbănescu”.
În 2010, cu ocazia centenarului
naşterii Comandorului Dan Vizanty a apărut prima lucrare monografică Dan Vizanty Destinul unui pilot de
vânătoare, a istoricului D. Focşa, şi a fost inaugurată, cu sprijinul
Asociaţiei „Aripi Româneşti”, expoziţia foto-documentară itinerantă Asul
regăsit..., la Muzeul Aviaţiei din Bucureşti, continuată în 2011 la
Palatul Parlamentului, apoi în 2012 la Muzeul Militar Naţional.
În octombrie-noiembrie 2013,
expoziţia a făcut o escală la Braşov, oraşul simbol al industriei aeronautice
române.
În mai 2014 este rândul
oraşului Botoşani, oraşul natal al pilotului, să găzduiască expoziţia Asul regăsit... la 70 de ani de la
glorioasele lupte din 1944. Aceste manifestări omagiale sunt menite a-l aşeza
pe Comandorul Dan Vizanty, considerat asul incontestabil al avionului IAR 80,
pe locul ce i se cuvine: alături de marile nume ale aviaţiei române: Const.
Bîzu Cantacuzino şi Alexandru Şerbănescu.
Ana Maria Vizanti
|
Materialele care apar pe acest blog aparţin autorului Viorica Hrustovici şi nu se pot reproduce fără acordul acestuia. Toate textele expuse pe acest site sunt protejate, potrivit Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
joi, 22 mai 2014
DAN-VALENTIN VIZANTY- Repere biografice
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu