Târgul Meşterilor Populari,Botoşani 2014-- Despre încondeierea ouălor

Legendele crestine leagă simbolul ouălor rosii de patimile lui Iisus. Se  spune că, după moartea lui Iisus, cărturarii saducei si rabinii farisei ar fi făcut un ospăt de bucurie, la care unul dintre ei ar fi spus: "Când va invia cocosul pe care-l mâncăm si ouăle fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Iisus". Nici nu si-a terminat bine spusele ca ouăle s-au si făcut rosii, iar cocosul a început să bată din aripi. Unii spun că, atunci când Iisus a fost bătut cu pietre acestea atingându-se de el se transformau in oua rosii.

 Cea mai răspândită legendă relatează că, Maica Domnului care venise să-si plângă fiul răstignit a pus un cos cu ouă lângă cruce si acelea s-au inrosit de la sângele care picura din rănile lui Iisus.

Acum 2000 de ani inainte de Hristos ouăle colorate erau folosite  de Chinezi. Ceva mai târziu, cercetarile au aratat că, obiceiul colorării ouălor se intâlnea intr-o serie de tări ca: Grecia, Franta, Ucraina, Elvetia, Austria, Olanda, Armenia, Lituania, Egipt, Anglia etc. In unele state ouăle incondeiate erau inlocuite cu ouă de ciocolată.

Oul era principiul creaţiei. Perşii credeau că, din haos a apărut mai întâi oul, din el născându-se soarele şi luna.

În antichitatea greacă şi latină aceste convingeri sunt viabile, astfel  oul îndeplininând aceleaşi funcţii. Cosmogonice- din el au apărut toate cele existente pe Pământ.
In cultura românească oul a inspirat numeroase legende, basme fiind considerat ca simbol al creatiei. Lucrările multor meşteri şi al artiştilor au luat în calcul acest simbol , putem mentiona aici pe Constantin Brancusi care considera oul “Obiectul perfect”. In prezent, in traditia populară românească, ouăle de Pasti devin un simbol al regenerarii, purtătoare de viata al purificării si al vesniciei, protejază animalele din gospodarie.
Originea colorarii oualor la români s-a pierdut in negura vremii, din timpurile când Anul Nou se sărbătorea la echinoctiul de primăvară. In acele timpuri ele erau oferite in dar ca simbol al fecunditătii, echilibrului si creatiei.

Oul rosu este purtătorul unor semnificatii profunde legate de învierea lui Hristos si de reînnoirea naturii, crestinii s-au ostenit să-l încondeieze, desenând cu ceara motive decorative ancestrale, de o rară frumusete. Oul văzut ca un simbol primordial, sământa vietii, potrivit traditiei, este vopsit si încondeiat în zilele de joi si sâmbăta din Săptămâna Mare, îndeletnicirea înrosirii ouălor fiind rezervată aproape în exclusivitate femeilor.
La Târgul Meşterilor Populari au venit meştere cu ouă pentru vânzare şi privindu-le ne încântă tehnica folosită de meştere. Am solicitat câteva informaţii privind tehnica încondeierii ouălor doamnei : FUNDIUR VICTORIA din satul Ulma- Rădăuţi, judeţul Suceava şi doamnei MARCELA COŢOVANU, meşter popular produse tradiţionale- bio ( dulciuri, zacuscă, încondeierea ouălor), din comuna Ciocăneşti, judeţul Suceava. 

Meştera Fundiur Victoria mi-a spus: ,, Modelele sunt inspirate din  familie, de la bunici şi străbunici păstrate cu sfinţenie şi transmise din generaţie în generaţie timp de peste 100 de ani. Sunt două posibilităti de pregătire a oului pentru incondeiere- fierberea lui inainte sau golirea. In cazul golirii ouăle sunt păstrate ca ornament. Pentru ornamentare se foloseste ceara caldă, cu care se trasează desenul dorit pe oul alb, după care se cufundă in culoarea pregatită dinainte. Dacă dorim ca oul să conţină mai multe culori, atunci se cufunda succesiv in culori din ce in ce mai inchise, dupa ce s-au "scris" motivele cu ceară, tot succesiv. Pentru a indepărta ceara, se pune oul aproape de o sursa de caldura si se sterge cu o panză; apoi se unge cu ulei sau grăsime pentru a-i da stralucire.

Mi-a prezentat câteva din ouăle expuse spre vânzare:

1. Pe acest ou sunt desenate 

48 declin- 40 de mucenici

 

. 
Pe masa sunt expuse mai multe modele despre acest meşteşug şi artă ,, scrierea”, pictarea sau ,, încondeierea” cu ceară fierbinte a ouălelor de Paşte fiind o activitate extreme de veche  şi prin

2.  Calea rătăcirii care se caracterizează prin folosirea a patru culori care să reprezinte două drumuri din care  cel bun.

modelele executate ca: Fierul, Plugul, Sapa, Grebla. Furca , Cârligul Ciobanului, Calea rătăcită sunt câteva din motivele care vorbesc despre activitatea agricultorilor, păstorilor români. Vârtelniţa şi Furcile de Tors ne prezintă .lumea satului- îndeletnicirea casnică al mamelor şi bunicilor noastre. Motivele folclorice utilizate sunt spicul, soarele, frunza, şi ca o reconfirmare a creştinătăţii româneşti- Crucea Pascală. 

3 Un alt model de ou pe el desenat vârtelniţa.

                                                                                                       

                                                       Oul incondeiat,  ne transmite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se operează cu simboluri. (soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre care intra in rezonanta cu sufletul nostru.

Meştera Marcela Coţovanu , meşteră  din cadrul Asociaţiei Meşterilor Populari din Ciocăneşti, mi-a vorbit despre tehnica folosită de dumneaei: ,, Pentru încondeiere se folosesc instrumente speciale, sub forma unor betisoare subtiri si rotunde, festeleul, etc. Festeleul este un băt ascutit de lemn de fag. La un capăt se pun scame de in sau de bumbac. Festeleul se înmoaie în ceara topită si, prin atingerea oului, se fac picatele. Cele mai folosite motive pentru încondeierea ouălelor sunt: calea ratacită (pe care merg sufletele mortilor spre judecată), crucea, frunza de stejar sau brad, cârligul ciobanului. Se mai deseneaza plante, animale, diferite tipuri de cruci.  Se folosesc instrumente specifice cum ar fi ”chirsita”. Desenele au la rândul lor o anumită semnificatie, spre exemplu:

linia dreaptă verticală - viata;

linia dreaptă orizontală - moartea;

                                                           linia dublă dreaptă - eternitatea;

linia formând o suită de dreptunghiuri - gândirea si cunoasterea; 
linia usor ondulata - apa, purificarea; spirala - timpul, eternitatea; 
dubla spirala - legatura dintre viata si moarte.

Ouăle încondeiate de mine, prin care prezint simboluri geometrice, vegetale şi religioase au fost expuse în muzee şi cu ocazia Sărbătorilor Pascale şi  în Târguri organizate de Asociaţia Meşterilor Populari”.

Deschiderea Festivalului – Concurs de Ouă Încondeiate Sâmbătă, ora 10.00, a avut loc deschiderea oficială a Festivalului-Concurs de Ouă Încondeiate, ediţia I, 5-6 aprilie 2014, prima manifestare de acest gen din zona etnografică Botoşani.    Manifestarea a debutat cu Slujba de binecuvântare ţinută de Preotul paroh Ioan Flaviu Rus, iar deschiderea oficială a aparţinut managerului Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani Aurel Melniciuc, urmată de o scurtă intervenţie a directorului executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Dănuţ Huţu. Referentul etnograf al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, Margareta Mihalache, a făcut câteva precizări legate de importanţa derulării acestui Festival în zona etnografică Botoşani – punctând faptul că, la ora actuală, singura şansă de a mai salva un meşteşug tradiţional ar fi aceea de a conserva potenţialul pe care îl include fiecare microzonă din judeţul nostru.

     Momentelor amintite li s-au succedat atelierele de lucru ale meşterelor populare care s-au finalizat cu premierea acestora, în prezenţa invitaţilor dintre care amintim: Pr.Protopop de Dorohoi Stelian Ciurciun, Pr.Inspector pe probleme de învăţătură şi cultură, reprezentant al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei Bogdan Racu, Pr.paroh Ioan Flaviu Rus , fost senator de Suceava Teodor Haucă, Primarul comunei Mihăileni Laurenţiu Barbacariu şi viceprimarul Constantin Răileanu.

Premianţii Festivalului-Concurs Ouă Încondeiate sunt:

Trofeul „Ouă Încondeiate de Paşti” Rogojeşti – meştera populară Coţovanu Marcela, Ciocăneşti Premiul I – meştera populară Timu Maria, Ciocăneşti

Premiul al II-lea – meştera populara Nistor Celica Iuliana, Rogojeşti

Premiul al III-lea – meştera populară Lupu Angela, Rogojeşti

Menţiuni: Torac Paul – Brodina, Fundiur Victoria – Rădăuţi, Ursulan Maria – Bucecea, Podariu Daniela – Vlădeni, Bohaiciuc Elena – Rogojeşti, Coriciuc Silvia – Rogojeşti.

La final Pr.paroh Ioan Flaviu Rus a mulţumit celor prezenţi, membrilor comunităţii care s-au implicat concret în această manifestare şi, nu în ultimul rând, meşterei populare Nistor Celica Iuliana şi referentului etnograf Margareta Mihalache.