Despre volumul ,, Odissea Omenirii", prozopoeme satirice autor Mihai Gaftoneanu

* EVENIMENT CULTURAL *  BOTOŞANI  * BELETRISTICĂ  2012 *

“Sub semnul Poetului Eminescu”. Manifestare artistică: literatură, muzică şi pictură. 

La Editura ,,AGATA" a avut loc L A N S A R E  D E  C A R T E:

“ODISEEA OMENIRII”, autor: Dorel Mihai Gaftoneanu.

    E o zi importantă pentru noi şi pentru Mihai Gaftoneanu. Chiar de la intrare ne întâmpină o expoziţie frumoasă a pictoriţei Aida Şuster, care ne invită la meditaţie, apoi o expoziţie de diplome care le-a obţinut pentru poemele scrise.

    Domnul Dorel Mihai Gaftoneanu, publicist, poet vine astăzi cu un volum ce se numeşte ,, Odissea Omenirii”. Profesor Gh. Median a declarat:

    ,,Despre autorul acestui volum, amintesc că de mai mulţi ani a lucrat ca inginer la una din fabrici de pe platforma industrială, iar mai nou a fost cunoscut în  prezent în viaţa literară a oraşului, şi nu numai, domnia sa, lucrează la Revista ,, Luceafărul”.

   De ceva timp scrie poezii pe care le-a publicat în mai multe reviste din ţară şi străinătate. Este laureat a mai multor premii, a participat la multe concursuri literare de la Sighetul Marmaţiei, până la Slobozia, Constanţa, unde a trimis producţiile literare şi s-a întors cu premii.

   A participat la multe manifestări culturale unde a cunoscut o mulţime de oameni importanţi, care au scris şi vor scrie despre operele domniilor sale.

    Cartea, este o carte specială. Scrierea în general a lui Mihai Gaftoneanu este deosebită, nu-i găseşti asemănare între cele ce se produc astăzi. Scrie într-un vers clasic, nu se revendică Eminescu, este asemănătoare lui Eminescu şi poezia are o acută trimitere în contemoraneitate. Tot ceea ce scrie, sunt dedicate personalităţilor ca : G.Enescu, M. Eminescu, N. Iorga, Şt. Luchian. Sunt poeme, ca acela care deschide acest volum, şi care face o trimitere la istoria omenirii, şi toate acestea sunt pigmentate cu trimiteri la realitate. Cel mai frecvent sunt făcute la viaţa spirituală şi lumea literară. Se simte părtaş, şi la care consideră că trebuie să-şi spună cuvântul.

   Poeziile sale dau dovadă că este un om extrem de cult, cu cunoştiinţe vaste, din toate domeniile de activitate, lucru ce se întâmplă azi, ceva mai rar.

Dorel Gaftoneanu face parte din generaţiile când se făcea carte, se învăţa aşa cum trebuie şi această vastă cultură se vede în poeziile sale. Astfel, poeziile abudând în trimiteri de tot felul, greu de pătruns, tocmai din cauza densităţii pe cm.

          Eu am citit de mai multă vreme producţia literară şi am înţeles că domnia sa, este un om preocupat de starea socială, cultură şi politică a naţiunii noastre. Se obsrervă asta prin maniera care se poartă. Vrea să se implice şi vrea să facă ca lucrurile să ajungă la lăcaşul care a fost altădată în structuri, în repere care, să nu se schimbe în fiecare zi, săptămână. În acest context, ca omenirea să poată evolua iar România să se regăsească în ceea ce a fost altădată”, a încheiat prof Gh. Median.

prof. Gruia Cojocaru

Prof. Gruia Cojocaru 

,,Referitor la ideia ,, dăinuire”, fiecare volum, fiecare carte pe care am scris-o sau o vom scrie va rămâne undeva într-o bibliotecă. Eu aş face un apel în spiritul viu,,  Luis Borges",  în cărţi să răsfoim aceste cărţi tocmai pentru a le însufleţi. 

 Referitor la cartea ,, Odissea Omenirii”-prozopoeme satirice-a poetului Dorel Mihai Gaftoneanu din punctul meu de vedere, există foarte multă originalitate. În zilele noastre mai toţi creatorii de poezie, merg pe căi bătătorite de T. Arghezi, M. Eminescu, L. Blaga, N. Stănescu, sunt mulţi Epigoni. Acum, când am descoperit poezia maestrului M. Gaftoneanu am avut un soi de revelaţie. 

Maestrul construieşte practic tablouri, tablouri pline de încărcătură spirituală, care definesc istoria omenirii. Aici este miezul şi misterul. Într-un mod discret te forţează subtil şi te provoacă într-o lectură.

 ,,Ecouri” pag 15.

Răsfoiesc ,, Minuni pe Terra”... şaptele miraculos... 

Din păcate capitale sau pitici demult pierduţi...

 ...Şapte vârste... (,, Will”, se poate)... cu parcurs spectaculos, 

Alţii, despre şapte ceruri... noi vorbim despre virtuţi... 

 Cifră cu puteri aparte(?)... vreţi dovezi ca Sfântul Toma?

Numărul de continente, de culori din curcubeu, 

Zilele din săptămână sau colinele din Roma, 

 Braţele de la menoră... şapte e un număr greu! (...) 

Poetul se focalizează pe forţa cifra 7, face trimitere la Sf. Toma sau la Colinele Romei. Nu ştiu câţi din cititori ştiu că ,, menora” vine din ebraică şi înseamnă un sfetnic cu 7 braţe. Totodată reprezintă Templu Domnului, ideia şi simbolul vieţii veşnice şi este emblema Statului Israel. În volumul de poeme ,, Odissea Omenirii”, maestrul radiografiază din istoria lumii.
 Cum sun versurile din 

 ,, Eresuri” pag 16, 

.... Un Pământ văzut din spaţiu ca o farfurie plată, 

Iar apoi drept centrul lumii. O gândea majoritatea.

 Contestând e pur şi muove, închiziţia-o pată, 

Legi care sfidează omul- viaţa şi prosperitatea.

 .. Îngrădiri de conştiinţă, oprimări şi persecuţii, 

Cu impuneri de doctrine, de sisteme de valori, 

Judecăţi subţire, sumare, lapidări ca execuţii, 

Suprimări de vieţi şi drepturi, lagăre şi închisori... 

 ..Dictaturi-sperietoare cu puteri nemăsurate, 

Imperatori de legendă şi războaie nesfârşite,

 Cu erori proverbiale, multe şi nenumărate, 

Terorism şi genociduri. Tragedii, dureri cumplite. 

(...) 

De fapt, poetul alege calea implicării lucru care va fi prezentat în alt poem 

,, Lumea florilor eterne. Lui Luchian, Un scurt omagiu” pag.62

Motto: ,, O măsură a oamenilor şi lucrurilor este propria lor umbră” (Titu Maiorescu) 

E un secol jumătate. De când a venit sub soare. 

Un miracol de fineţe. De sinteze. Şi nuanţe. 

Frenezie. Simplitate. De culori. Şi alternanţe.

 ... Colţ modest. Uitat. De ţară. Cu splendori. Scânteietoare. 

 Cu penelul... ca o floare. Măiestrie fără seamăn. 

Ornamente. Şi pasteluri. Visuri moarte. În petale. 

Peisaje. Delicate. Pomi. Pâraie. Deal. Şi vale. 

Tiz-talent. Lui Grigorescu. O spun critici ,, Frate geamăn”! 

(...) 

Poetul formatorul de opinii. Misiunea poetului pe pământ, în viziunea maestrului M. Gaftoneanu, care este necruţător cu ai lui confraţi când aceştia uzează maşinaţiuni, îşi fac loc anume prin diferite căi ai literaturii, pentru a rămâne pe un soclu anume. De fapt în acest registru este înlănţuit tot volumul mesajul subtil. Este o societate flămândă de verbul ,, a avea”, într-o societate în care cultura şi fenomenul cultural este mimat şi nu trăit cu plenititudine şi în care civilizaţia a luat-o înaintea culturii. Ar trebui să ne aşezăm temeinic, să ne repoziţionăm energiile în cultură. Singura care ne poate salva sufletul şi care ar oprii procesul de dezumanizare” a incheiat domnul prof. Gruia Cojocaru. 

domnul Mihai Baltă

Mihai Baltă, candidat USL pentru deputat: 

,, Am venit la această manifestare culturală, lansarea volumului de poeme ,, Odissea Omenirii", autor Mihai Gaftoneanu, în calitate de prieten. O carte de mai mult timp aşteptată pe care eu şi poetul am citit şi comentat împreună aceste poeme satirice. Am apreciat voinţa lui. Îl cunosc de mult timp pe domnul M. Gaftoneanu. Ne întâlneam în Parcul ,, Mihai Eminescu", alături de alţi şahişti. Fiind pe acest fond umoristic -satiric, pot spune că poetul este cel mai bun dintre noi toţi şahişti. Dacă observaţi pe prima paginii, putem vedea o tablă de şah. Se mai poate observa în multe scrieri ale sale sunt elemente specifice şahului. Este un om al cetăţii. Un om care trăieşte în Botoşani, ştie ce se întâmplă în Botoşani, se bate pentru oraşul în care locuieşte. Are credinţă pentru ceea ce vrea să facă. Îl apreciez ca prieten şi îl felicit în mod deosebit, îi doresc cât mai multe creaţii literare, lucrări, puncte de vedere şi opinii despre Botoşani" a încheiat Domnul Mihai Baltă.

domnul I Maftei.

poetul Mihai Gaftoneanu citire din
Eu, Homer şi Odiseea… (sonet umoristic) 

în imagine foto actorul
 FLORIN AIONITOAIE

Un discurs interesant l-a avut domnul Florin Aioniţoaie, actorul şi directorul Teatrului ,, Vasilache” Botoşani: a citit pag 55, motto: Caragiale. La un secol de tăcere..

I.L. Caragiale, despre artă: 

,, A crea: a apuca din haosul inform elemente brute, a le topi împreună şi a le turna într-o formă care să îmbrace o viaţă care se diferenţiază într-un chip absolut hotărât de tot ce nu este ea. Această putere, în cazul artistului, o numim talent. Talentul este deci puterea de expresivitate ce o au îndeosebi unii, pe lângă iritabilitatea ce o au toţi” Parodie-pamflet. La 160 ani de la naşterea şi 100 de ani de la dispariţia marelui scriitor.

  ,, ... Este anul Caragiale. Două mii şi o duzină!

Unică aniversare! Nu e una... de rutină.

...Iarăşi vom avea alegeri. Cam la fel ca altădată.

S-au schimbat doar candidaţii. Cu imaginea curată!

Urne, voturi, artificii, salve, focuri de Bengal...

( Mai lipseşte.. nenea Iancu! Ca patron ... electoral!)                                                                                                                                                                                                                                                             

(...)

                                                           ... Explorând cărari  virgine, ne-am uitat înaintaşii,                                                                                           
 Depăşiţi. (Vetuşti, Arhaici.)... Praful le ascunde paşii

..Rar de tot... O zi festivă, două rânduri, o coroană.

Invitaţi... din lumea bună! Premii date.. pe sprânceană!

Ne tot învârtim... în ,, cercuri” şi mimăm literatura.

Vorbe mari, la cât încape! Că doar... nu ne doare gura!  

După obiceiul nostru. De când... Decebal şi dacii.  

Nu putem vedea pădurea. Când în faţă stau copacii!"  

 Actorul, mai departe şi-a exprimat un punct de vedere personal. ,,Doresc să vă împărtăşesc o consideraţie personală vis-a-vis de Botoşani şi ceea ce se întâmplă aici. Cred că, Botoşaniul este un loc binecuvântat de Dumnezeu cu privire la lumea artelor. În totdeauna artele au fost motorul către progres. În totdeauna un grup mic de oameni a tras după ei restul societăţii. Botoşaniul este printre primele localităţi cu o populaţie de un nr. 100.000 de locuitori, care are două teatre : Teatrul ,, Vasilache”, Teatrul ,, Mihai Eminescu”, Filarmonica, Centrul vechi, Muzeul Judeţean de Istorie, orchestra de muzică populară. Are o istorie de cel puţin 2000 de ani documentaţi. Muzeul de Istorie, este la fel de bine dotat ca şi Muzeul Naţional Bucureşti, din punct de vedere a documentelor istorice. Avem două curente literare: Hiperion şi Luceafărul, care nu se recunosc între ele. Cred cu tărie că este un lucru bun că avem aceste două curente literare şi invit scriitorii, pe cei care fac parte dintr-o parte şi cealaltă să-şi teorizeze curentul din care fac parte. Să politizeze cu celălalt curent. Să ducă mai departe şi le va face cinste lor şi noi ne vom mândri cu toţii”. A încheiat actorul Florin Aioniţoaie.

MARIETA BACIU 

Marieta Baciu-recital Balada ,, Ciprian Porumbescu

,, E o plăcere să mă aflu aici, şi înainte de toate vreau să creionez puţin portretul artistului. Suntem într-un oraş cultural. Artistul este un fel de persoană care face normă. Înainte de toate, artistul în general, actorul, pictorul, sculptorul, poetul este un om al creaţiei. În momentul în care se întâmplă creaţia, ea vine de undeva. Aşa cum spunea Sergiu Celibidache: ,, Sufletul la instrument nu-i niciodată unde este, ci el se creează în acel moment” Un alt artist spunea: ,,Textul muzical este un ghidaj. Talentul este a celui care-l creează” . Mă gândeam, când ascultam discursul antivorbitorului meu că ,, la Botoşani sunt două curente literare”, este foarte bine. Nu există în artă ierarhie. Eu sunt unică, alţi artişti sunt unici. Ceea ce fascinează, este ceea ce vedem în faţa noastră. Putem avea o reacţie şi acea reacţie este valoarea spiritului nostru. De ce mergeţi în sala de concert? Mulţi pot spune că nu ştiu ce fac cei de pe scenă. Da, mergeţi la concert că să vedeţi un extaz, să  descoperiţi ceva nou. De asta intraţi într-o Galerie de Artă, aveţi nevoie de a vă recunoaşte culoarea interioară, aveţi nevoie de ceva. Cred în esenţă că s-a uitat din vedere ţelul nostru. Deviza noastră care este în această trecere de pe pământ. Care este scopul?? Să ajung, să realizez, să am! Eu am altă ideie. Scopul meu în această viaţă este să iubesc. Este sentimentul profund, esenţial, care este iubirea. Artistul, pictorul, creatorul literar nu face nimic altceva decât a-şi trimite dragostea către cei care-l întâmpină. Actorul, creatorul, în ansamblu nu are nevoie să trăiască rupt de o realitate, dar în acelaşi timp toţi cei care doresc să sprijine arta, trebuie să înţeleagă că artistul nu face normă. Artistul trebuie îmbrăţişat, susţinut, preţuit, dar nu tolerat. Este o mare deosebire între a fi tolerat şi susţinut. Suntem aici, pentru că ne iubim. Suntem aici, pentru că trebuie să ne iubim. Acesta este scopul nostru . Acest pământ care a dat naştere lui G. Enescu, M. Eminescu, de mare valoare naţională, dar s-a uitat de Ciprian Porumbescu. Între cele două balade, eu o prefer a lui C. Porumbescu. Aş aminit de unul din artişti Ştefan Ruha care a debutat la Botoşani în anul 1953, care avea o mare valoare emoţională, specială. Dacă facem ierarhia cel cu care avea o prietenie deosebită Ion Voicu, era mult mai ataşat de public şi cânta cu inima. Pe domnul M. Gaftoneanu, îl aşez undeva în ierehia dumneavoastră sufletească unde aşezaţi gândurile şi trăirile. Să ne sedimentăm trăirile, gândurile şi după aceea să facem ierarhia personală. Observ oameni care doresc cât mai sus, mai sus, şi cât mai sus. Dar, unde ajungem? Ideia pentru perfecţiune şi drumul pentru perfecţiune, acesta este ţelul nostru” a încheiat doamna Marieta Baciu, după care a înterpretat Balada de ,,Ciprian Porumbescu”