Lansarea volumului de poezie,, Însingurare" autor Maria Panciuc Bucătaru- Botosani

Pe data de 10 noiembrie 2012, la Biblioteca Judeţeană ,, Mihai Eminescu", din Botoşani, a avut loc lansarea volumului de poezie,, Însingurare" autor Maria Panciuc Bucătaru editat la Editura Quadrat, Botoşani. Au participat doamna prof. dr.Lucia Olaru Nenati, doamna prof. Dana Pietraru, domnul Traian Apetrei directorul Teatrului ,, Mihai Eminescu", Botoşani, domnul prof.Ghe.Median muzeograf la Muzeul Judeţean Botoşani, domnul Dumitru Ivan, directorul Editurii, actorul Cezar Amitroaie, prieteni, colegi, scriitori, cititori consecvenţi şi nu în ultimul rând copiii şi nepoţii care i-au stat mereu aproape

 prof.Dana Pietraru 

,,Suntem în plin anotimp de toamnă, ne spun culorile frunzelor şi căderea lor peste tot şi în acest sezon, noi cei de aici de faţă, am răspuns invitaţiei doamnei Maria Panciuc Bucătaru de a participa la lansarea celui de al doilea volum de poezii ,,Însingurare” de a ne apropia de sufletul ei. Acum câteva luni, a fost prezentat primul volum   de poezii ,, Lacrimi de Cristal” al poetei Maria Bucătaru Panciuc, iar azi, un nou eveniment, lansarea celui de al doilea volum ,, Insingurare”, din care atunci când citim, simţim melancolie şi durere sufletească. 

Însingurarea nu înseamnă o rupere de lume, nu închidere în sine. Autoarea încearcă să readucă atmosfera din primul volum, care are aceea undă de tristeţe de melancolie şi pe care le-a trecut prin toate anotimpurile. Se apropie de natură, vorbeşte despre flori şi cerul senin, despre familie şi prieteni, toate împreună au făcut un corp comun, toate împreună realizându-se în acest volum ce ne spune: Moto 

,, Fericire poţi găsi 

Doar în dorinţa de a trăi 

Iubire poţi cunoaşte 

Doar dacă-n tine naşte 

Dragoste şi gânduri bune 

Şi să le dai spre lume”

 ,, Dragoste şi gânduri bune doreşte să dea la lume”, asta ne doreşte nouă. În acest volum observăm poezii care ne conduc la o trecere prin toate anotimpurile, poezii patriotice, vorbeşte despre patrie, despre datorie. Autoarea vorbeşte în poeziile sale despre personalităţi din domeniul cultural şi politic. Unele aspecte din Oborul din Bucureşti. Mai citim o poezie închinată actriţei Tamara Buciuceanu, după o emisiune realizată de televiziune. Este tabloul vieţii de astăzi în care trăim acum. Toate acestea sunt prezentate în acest volum.

Lucia Olaru dr.prof.

,,Este o perioadă când mulţi autori, poeţi  simt nevoia să se exprime. Se publică, editează cărţi , dar avem din păcate avem şi puţini cititori. Din câte ştiu sunt cititori consecvenţi şi aş enumera pe domnul M. Puşcaşu, aici în sală un exemplu pe lângă alţi cititori activi profesionişti pentru care merită aplauzele noastre.

Soarta ea dat doamnei Maria Panciuc Bucătaru un imbold  clasic a creativităţii. Poeta a simţit nevoia de a se manifesta sufleteşte prin poezie. A acumulat o stare de tensiune, de suferinţă, toate acestea a pre plinului sufletesc. În scrisul poetic exprimat prin sensibilitate cu o mare încărcătură a prea plinul sufletesc de a acoperi timpul folositor prin scrierea unor versuri dedicate fiinţei iubite, a strigătului de dor faţă de persoana dispărută.

Cartea este voluminoasă ca o teză de doctorat pentru că cuprinde 240 de poezii. Unele poezii au ceva din actualitatea  reportajelor, consemnările gazetarilor care spun ceea ce văd în jur, ce se întâmplă în viaţa socială. Trebuie să  prezentăm ceea ce simţim şi să salutăm, să ne bucurăm de acei ce scriu astfel de poezii.

Ne-am întâlnit azi, aici, pentru a sărbători editarea a unei noi cărţi de poezie în lumea literară pentru care o felicit şi-i doresc să ne mai scrie".

 in imagine foto directorul Teatrului ,, Mihai
Eminescu", Traian Apetrei

Traian Apetrei directorul Teatrului ,, Mihai Eminescu” Botoşani.

,, În cartea ,, Însingurarea”, personajul principal este timpul care curge inexorabil şi transformă toate cele din jurul său. Timpul a transformat prin curgerea sa, şi acest cuplu la care priveam cu invidie. El deasemenea  transformă tot: relaţiile cu părinţii, locurile natale, oraşul în care trăim etc.

Ar trebui să fie aşa zis o adunătură de nostagici sau să venim la cealaltă ofertă a poetei, anume de a redescoperi valorile specifice acestei perioade din trecerea noastră de pe suprafaţa pământului.

De la primele pagini până la finalul volumului, însă poeta se transformă prin scurgerea timpului şi stările sufleteşti sunt altele şi cred că, în această cheie ar trebui să citim această carte.

Aş propune să citim acest volum de poezii ,, Însingurarea”, de la acest titlu să trecem la un titlu ,, Redescoperirea”, care să cuprindă şi altceva, altă stare de lucru. Vă propun să citiţi cartea şi să nu fiţi nostalgici.

Există o frumuseţe a vieţii, chiar şi în această parte de final de trecerea noastră de pe pământ.

Mulţumin pentru această lecţie, atât de poetică cu privire la lume, la trecerea noastră de pe suprafaţa pământului” a încheiat domnul Traian Apetrei

 Gh Median, muzeograf

,,Sunt priveligiat de faptul că spre deosebirea de cei mulţi dintre dumneavoastră, am avut posibilitatea să citesc acest volum cu câteva zile în urmă de la autoare care, aşa cum ştim mulţi dintre cei de faţă, mi-a fost colegă, director şi dincolo de aceasta este naşa fiicei mele.

Cartea, venită la puţin timp după cea anterioară intitulată ,, Lacrimi de Cristal”, reţine atenţia de la început prin moto de tristeţe prin care o emană poeziile. Poeta, însă martora dispariţiei soţului, evocă amintirea acestuia, direct sau indirect, fapt ce imprimă poeziilor un aer trist, pesimist, melancolic.

Volumul conţine însă şi poezii din care răzbate firea adevărată a autoarei, care este un om energic, puternic, capabilă să-şi depăşească propriile probleme şi să-i susţină pe ceilalţi. De astfel, într-una din poezii, declară că s-a regăsit şi că, după tristeţe şi suferinţe care au marcat-o, simţim că a devenit alt om.

În această carte, eu am căutat altceva decât s-a publicat. Am găsit poetul care nu ştiu de unde se trage, de unde provine, de unde se revendică. Eu am descoperit un copil din următoarele versuri.

În poezia ,, Un copil am rămas”

Citim:

Un copil am rămas,

Când o iau încet la pas,

Pe imaşuri întinse,

De ciulini cuprinse.

(...)

Un copil am rămas.

Mă mai joc doar cu gândul

Şi colind şi alerg,

Pe întreg pământul...(..)

,, ce frumos sună versurile din poezia ,, Angoasă".

M-apasă,

Mă lasă,

Mă-mpinge,

Mă strânge,

Şi genele,

Grele,

Parcă

Nu-s ele.

M-apucă,

Mă sufocă,

Mă dizlocă,

M-ascunde

Pe nu ştiu unde, (...)

În poezia ,, Ce s-a întâmplat”, e o ideie de speranţă că lucrurile se îndreaptă spre normalitate şi că poeta îşi va concentra atenţia spre alte teme, că poate, merită şi asta am simţit acel fior când am citit poezii.

Ce s-a întâmplat cu mine,

Ce s-a întâmplat,

Dintr-o dată mă simt bine,

Viaţa s-a schimbat.

Cerul e o umbrelă

Peste fiinţa mea,

Ploaia îmi cere voie

Pentru a mă uda.

Sus pe bolta mare

Apare şi Luna

Şi parcă zâmbeşte

Şi–mi întinde mâna. (..)

Ştiu că doamna Maria Panciuc Bucătaru nu s-a oprit definitiv la poezie şi că pregăteşte un volum de corespondenţă care, sunt convins va aduna multe lucruri interesante referitor la viaţa culturală a botoşănenilor anilor 80.

Aşteptăm pe doamna Maria Panciuc Bucătaru şi în altădată să ne bucurăm cu astfel de moment cultural la Botoşani. Chiar dacă a început campania electorală la Botoşani, există această viaţa culturală" , a încheiat domnul Gheorghe Median.

In imagine foto scriitorul D. M Gaftoneanu

scriitorul Mihai Gaftoneanu

,,Din postura de anonim privitor care face catren, un scurt catren umoristic dedicat poetei Maria Panciuc – Bucătaru la o nouă lansare de carte după ,, Lacrimi de Cristal” al volumului de poezii ,, Însingurare"

CATREN UMORISTIC

Dedicat poetei Maria Panciuc-Bucătaru, la o nouă lansare de carte...Citat:  «...În “Însingurare”, scrisul autoarei este gândit matur, cu sensibilitate şi pe măsura unui om ce a trăit frumos şi demn mulţi ani…»

                                    (Dumitru Ivan, Editura Quadrat)

Insinuare…

Motto: “Singurătatea este soarta tuturor oamenilor înzestraţi cu o capacitate deosebită: ei o vor deplânge uneori, însă o vor alege totdeauna ca pe cel mai mic dintre două rele.” (Arthur Schopenhauer)

…Preadistinsă autoare, dacă prin... “Însin(g)u(r)are” (!),

Iată, azi, din fericire, i-aţi convins pe mulţi să vină,

Aşteptăm “Valea…din zare” - titlul cărţii următoare -

Cu puhoi de omenire... Piaţa mare arhiplină!

                             

Dorel Mihai Gaftoneanu, 10 noiembrie 2012

Poeta Maria Panciuc Bucătaru 

,, Însingurarea, nu înseamnă izolare, rupere de lume. Însingurarea, de fapt, îţi dă posibilitatea să gândeşti, a fi atent, să vezi mai bine ce se întâmplă în jurul tău, aspectele vieţii cotidiene. 

Când veţi citi cartea o să înţelegeţi ce doresc să vă transmit, că nu sunt izolată, sunt alături de voi şi vă mulţumesc din suflet că aţi fost alături de mine azi, şi aţi venit să semnăm actul de naştere a acestui volum de poezii ,, Însingurare”. 

Titlu ,, Însingurare” , nu exprimă deznădejdea. 

Volumul de poezii a fost scris într-o perioadă când s-au întâmplat multe evenimente sociale şi politice. 

Au murit personalităţi ale culturii şi politicii româneşti, s-au schimbat guverne. În acest volum au alternat poeziile, exprimând unele stări sufleteşti de iubire şi tristeţe. 

M-am inspirat din aceste evenimente ca poet, şi am avut o stare sufletească de întristare în faţa atâtor evenimente ce au zguduit viaţa semenilor mei.  Înzepezirile, inundaţiile, protestele oamenilor, moartea personalităţilor culturale şi politice precum Adrian Păunescu, Emil  Hossu, Ion Diaconescu şi mulţi alţi. Iată deci care sunt ideile ce constituie fondul cărţii ,,Însigurare".

in imagine foto actorul Cezar Amitroaie

Actorul Cezar Amitroaie a recitat câteva poezii din volumul ,, Insigurare"

Întoarce-te la mine!

Au început să cadă ploi de toamnă,

Frunzele stau speriate pe copaci

Şi doar o boare de vânt, uşoară

Le va da jos- să le calci!

(..)

Păsările sunt mai agitate

Şi nu mai stau pe crengile ce-s goale,

Unele se pregătesc de plecare,

Spre un ţinut mai cald şi cu mult soare.

(...)

Întoarce-te  din nou la mine,

Să reînnodăm firul cel rupt,

Sunt mai puţină fără tine

Şi ce trăiesc- e doar trecut!

Tristeţe de Duminică

De când mă ştiu,

Duminica sunt tristă

Şi un balsam pe suflet

Tot aştept mereu,

Dar niciodată

N-a fost jalea

Atât de mare-n gândul meu!

(...)

Duminicile sunt reflecţii

De vis,

De dor

Şi de iubire

Şi parcă zilnic

Ne dau lecţii

De ce e RĂU

De ce e BINE.

Şi timpul istovit aşteaptă

Un strop de linişte,

Deplină.

Îmi lipseşte Păunescu

Mi-i dor de Păunescu,

În urma lui prea linişte s-a făcut.

Mi-i dor de vorba lui dură.

Mi-i dor de stropul de cultură.

Mi-i dor de tine, drag poet,

Şi ştiu că nu mai pot să aştept

Convorbirile tale cu miez,

În care soarta lumii să o aşez.

(...)

Aş vrea să cânţi iubirea,

Aşa cum tu o simţi în tine,

Şi să trimiţi spre lumea toată

Dragoste de Dumnezeu lăsată.

(..)