Primăria Municipiului Botoşani împreună cu Uniunea Vatra Românească, Fliala Botoşani şi Muzeul Judeţean Botoşani au organizat sărbătoarea,, Ziua Limbii Române".
Ziua Naţională a Limbii Române, a fost sărbătorită pe 31 august 2013, pentru prima dată la Muzeul Judeţean Botoşani cu simpozionul „Limba ca proces de comunicare între oameni”. La acest eveniment au participat Dănuţ Huţu directorul Direcţiei Judeţeane de Cultură Botoşani , Aurel Melniciuc directorul Centrului Judeţean de Creaţie Botoşani,.Aurel Buzincu profesor univ. dr. din Suceava, Gheorghe Median muzeograf Muzeul Judeţean Botoşani, prof. Otilia Crina Măzăreanu, prof. Maria Baciu, ing. Paul Mircea Iordache, scriitorii Mihai Gaftoneanu, Constantin Cristescu, Asociaţia ,, Vis de Artist” coordonator prof. drd. Cătălina Constantinovici.
Ziua Naţională a Limbii Române, a fost sărbătorită pe 31 august 2013, pentru prima dată la Muzeul Judeţean Botoşani cu simpozionul „Limba ca proces de comunicare între oameni”. La acest eveniment au participat Dănuţ Huţu directorul Direcţiei Judeţeane de Cultură Botoşani , Aurel Melniciuc directorul Centrului Judeţean de Creaţie Botoşani,.Aurel Buzincu profesor univ. dr. din Suceava, Gheorghe Median muzeograf Muzeul Judeţean Botoşani, prof. Otilia Crina Măzăreanu, prof. Maria Baciu, ing. Paul Mircea Iordache, scriitorii Mihai Gaftoneanu, Constantin Cristescu, Asociaţia ,, Vis de Artist” coordonator prof. drd. Cătălina Constantinovici.
La manifestare au participat invitaţi din Republica Moldova şi Ilie Popescu, preşedintele Societăţii „Golgota” din Cernăuţi.
Simpozionul a debutat cu intonarea imnului naţional al României, după care a urmat imnul limbii române.
Cuvântul de deschidere a aparţinut ing.Paul Mircea Iordache, preşedintele Filialei Botoşani a Uniunii Naţionale ,,Vatra Românească", care a prezentat importanţa acestei zile pentru prima dată sărbătorită ca urmare a deciziei luată de parlamentari în scopul de a conştietiza necesitatea folosirii corecte a limbii pe care o vorbim. Şi aceasta pentru că în ultimii ani, peste 100 de englezisme au intrat în limbajul curent al românilor, iar internetul a dus la creșterea numărului tinerilor care folosesc cuvinte prescurtate sau cuvinte în limba engleză.
31
august este data in care se sarbatoreste Ziua Limbii Romane, dupa Legea nr. 53/2013 privind instituirea limbii române ce
prevede acest lucru a fost publicata in luna martie in Monitorul Oficial. Partea I, nr. 145, din 19 martie 2013.
Legea prevede ca marcarea Zilei Limbii Romane să fie sărbătorită de către autorităţile publice din România, de reprezentanțele diplomațiilor străine precum instituțiile culturale române sau alte instituții românești din străinătate prin organizarea de programe si
manifestari cultural-educative dedicate limbii romane, dar si prin arborarea
drapelului national si prin intonarea imnului Romaniei.
Au susţinut comunicãri: prof. muzeograf Gheorghe Median,,Gânduri despre limba română",
prof. Maria
Baciu ,, Limba ca factor de păstrare şi consolidare a identităţii naţionale",
prof. univ. dr. Aurel Buzincu ,, Limba română azi",
prof. Otilia Măzăreanu ,,Simbolurile Naţionale"și
ing. Paul Mircea Iordache ,, Revista ,, Vatra Românească", vector de coeziune transfrontalieră a românilor".
prof. Crina Otilia Măzăreanu a prezentat despre simbolurile naţionale. Imnul Naţional a României.
,,Ideea unui imn naţional la noi a apărut ca o necesitate în prima parte a veacului al XIX-lea, cu prilejul festivităţilor oficiale la care participau domnitorii români. Istoria actualului Imn al României nu este lipsită de controverse, mai ales cu privire la autorul muzicii şi la locul unde a fost cântat pentru prima dată.
Un lucru este însă clar: versurile şi aranjamentul aparţin lui Andrei Mureşan (1816-1863), un poet de factură romantică, ziarist, traducător, un tribun al epocii atât de marcate de Revoluţia de la 1848 şi de influenţa celebrei ,, Marseilleza" a Revoluţiei franceze.
Imnul are la bază poemul ,, Răsunet", redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848. Acest text a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pentru prima dată la Braşov, într-o grădină din Şchei, şi nu în data de 29 iulie 1848, la Râmnicu Vălcea, cum îndeobşte este cunoscut, după cum susţine Valer Rus, directorul Muzeului ,, Casa Mureşenilor" din Braşov.
Textul poeziei a fost scris în atmosfera de emoţie febrilă generată de Adunarea de la Blaj de pe Cîmpia Libertăţii din 3/15 mai 1848. În 21 iunie 1848, se reuşea publicarea poeziei în numărul 25 al ,, Foii pentru minte, inimă şi literatură". Soţia poetului susţine că Andrei Mureşanu, împreună cu nişte băieţi de la gimnaziul catolic din localitatea şi şcoala primară a negustorilor români, cântau în taină pe Tâmpa ,, Deşteaptă-te române! ", pe o melodie pe care tot poetul ar fi dat-o. Ipoteza că Andrei Mureşanu ar fi autorul melodiei este susţinută şi de compozitorul Iacob Mureşianu. El mai spune că melodia ar fi fost armonizată de ,, un muzic boem la dorinţa autorului".
Într-o consemnare autobiografică a lui George Ucenescu, ucenicul lui Anton Pann, acesta se indică pe sine ca autor moral al melodiei, indicând cântul ,, Din sânul maicii mele" ca melodie aleasă de Mureşanu pentru versurile poeziei sale.
Melodia acestui cântec avea origini un text religios. Mai există o variantă care îl creditează pe Anton Pann ca autor al melodiei, dar după cum susţine Valer Rus în studiul ,, Pentru o istorie a imnului naţional", nu există nicio sursă care să îl asocieze pe Anton Pann cu geneza celebrului cântec". Cu atât mai mult cu cât cântecul religios pomenit a fost consemnat şi publicat chiar de el abia în 1850.
Pe data de 22 decembrie 1989, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind masele de oameni care îl alungaseră pe Ceauşescu. Imnul s-a impus de la sine, fără şovăială, sub formidabila presiune a maselor. Istoria Imnului Naţional mai consemnează anul 1900, când fanfara Batalionului 2 Pionieri din Capitala reunită cu fanfara Regimentului Ştefan cel Mare din Iaşi au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală"
Un lucru este însă clar: versurile şi aranjamentul aparţin lui Andrei Mureşan (1816-1863), un poet de factură romantică, ziarist, traducător, un tribun al epocii atât de marcate de Revoluţia de la 1848 şi de influenţa celebrei ,, Marseilleza" a Revoluţiei franceze.
Imnul are la bază poemul ,, Răsunet", redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848. Acest text a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pentru prima dată la Braşov, într-o grădină din Şchei, şi nu în data de 29 iulie 1848, la Râmnicu Vălcea, cum îndeobşte este cunoscut, după cum susţine Valer Rus, directorul Muzeului ,, Casa Mureşenilor" din Braşov.
Textul poeziei a fost scris în atmosfera de emoţie febrilă generată de Adunarea de la Blaj de pe Cîmpia Libertăţii din 3/15 mai 1848. În 21 iunie 1848, se reuşea publicarea poeziei în numărul 25 al ,, Foii pentru minte, inimă şi literatură". Soţia poetului susţine că Andrei Mureşanu, împreună cu nişte băieţi de la gimnaziul catolic din localitatea şi şcoala primară a negustorilor români, cântau în taină pe Tâmpa ,, Deşteaptă-te române! ", pe o melodie pe care tot poetul ar fi dat-o. Ipoteza că Andrei Mureşanu ar fi autorul melodiei este susţinută şi de compozitorul Iacob Mureşianu. El mai spune că melodia ar fi fost armonizată de ,, un muzic boem la dorinţa autorului".
Într-o consemnare autobiografică a lui George Ucenescu, ucenicul lui Anton Pann, acesta se indică pe sine ca autor moral al melodiei, indicând cântul ,, Din sânul maicii mele" ca melodie aleasă de Mureşanu pentru versurile poeziei sale.
Melodia acestui cântec avea origini un text religios. Mai există o variantă care îl creditează pe Anton Pann ca autor al melodiei, dar după cum susţine Valer Rus în studiul ,, Pentru o istorie a imnului naţional", nu există nicio sursă care să îl asocieze pe Anton Pann cu geneza celebrului cântec". Cu atât mai mult cu cât cântecul religios pomenit a fost consemnat şi publicat chiar de el abia în 1850.
Pe data de 22 decembrie 1989, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind masele de oameni care îl alungaseră pe Ceauşescu. Imnul s-a impus de la sine, fără şovăială, sub formidabila presiune a maselor. Istoria Imnului Naţional mai consemnează anul 1900, când fanfara Batalionului 2 Pionieri din Capitala reunită cu fanfara Regimentului Ştefan cel Mare din Iaşi au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală"
STEMA ROMÂNIEI
Stema României este una destul de complexă dat fiind numărul de simboluri adunate într-o suprafaţă totuşi restrânsă. Obiectivul ei este însă de a reprezenta România ca stat independent şi suveran, totodată de a reliefa simbolurile regiunilor istorice.
Astfel, stema apare ca un scut ce semnifică independenţa României. Desenată pe scut este o acvilă de aur ca trimitere către bogăţiile ţării, cu aripile deschise în semn de protecţie, purtând în cioc o cruce ortodoxă ca element ce simbolizează religia majorităţii populaţiei iar în gheare o spadă şi un sceptru, simboluri ale independenţei obţinute prin lupta suveranităţii României.
Între aripile acvilei se găseşte un alt scut protector pe care sunt înfăţişate stemele regiunilor istorice: Ţara Românească, Moldova, Oltenia, Transilvania şi Dobrogea, cu menţiunea că Banatul este asimilat Olteniei în simbolistica de pe stema, iar Maramureşul şi Crişana sunt asimilate Transilvaniei, aceste regiuni neavând steme în trecutul lor istoric.
Ţara Românească este simbolizată de asemenea printr-o acvilă ce poartă o cruce în ciocul său, având de-o parte şi de alta a capului ei Soarele şi Craiul Nou, prima fază vizibilă a lunii, stemă atestată încă din anul 1368.
Moldova este înfăţişată printr-un cap de bour, animal simbol în istoria regiunii, o stea deasupra frunţii, un Crai Nou şi o roză ca simbol domnesc, stemă atestată din 1392.
Oltenia este reprezentată printr-un leu de aur înarmat cu o sabie, ce iese dintr-un pod, este vorba de podul de la Drobeta, de asemenea de aur.
Transilvania este simbolizată de o acvilă cu aripile desfăcute, arătată doar pe jumătate, deasupra unui plan auriu pe care sunt reprezentate şapte turnuri de cetate, corespunzând vechiului nume purtat de Transilvania, atestat din 1296.
Dobrogea este înfăţişată prin cei doi delfini cu capul în jos, pe fond albastru
A avut loc și un microrecital susţinut de membrii Asociației Culturale ,,Vis de artist”, coordonator prof. drd. Cătălina Constantinovici.
 |
La sfârsitul lunii august, reprezentantii Asociatiei culturale ,,Vis de Artist", au fost implicati in mai multe manifestări organizate pe plan local. După ce au fost voluntari pentru cultură la proiectia de gala a filmului ”Sunt o baba comunistă” difuzat la Cinematograful ”Unirea” pe 30 august, de Ziua Limbii Romane au participat cu un microrecital la Simpozionul international ”Limba ca proces de comunicare intre oameni”, organizat de Uniunea ”Vatra Românească” si Primăria Municipiului Botosani la Muzeul Judetean. Sâmbătă si duminică, membrii si voluntarii ,,Vis de Artist" au prezentat diferite programe muzicale la SummerFest, atât pe scena mică, cât si pe scena mare.
De asemenea,
in ultima zi de festival, in timpul concertului simfonic sustinut de orchestra
Filarmonicii Botosani, au fost proiectate materialele realizate de
reprezentantii acestui ONG despre personalitătile muzicale botosănene, acesta
fiind unul din rezultatele proiectului Intâlnirea
de astăzi: Ziua Europeană a Muzicii, derulat cu sprijinul Primăriei
Botosani.
In
realizarea acestor actiuni, coordonate de si
muzeograf Daniel Ciucălău, s-au implicat elevi, liceeni si studenti din
Botosani, Iasi, Bucuresti, Vatra Dornei, Dorohoi, Săveni, Vorona, Cotusca,
Bucecea, Vlăsinesti, Durnesti: Georgiana Jascanu, Diana Leonte, Marina Barnea,
Cosmin Mariciuc, Alexandra Mihalache, Samuel Pascariu-Galiano, Anastasia
Lipovanu, Adelina Turliuc, Diana Mihalache, Ana Maria Gibu, Daniel Craciun,
Adina Paduraru, Adelina Bonceag, Andra Mazare, Andreea Borosac, Marius
Danalache, Roxana Iordache Lostun, Marilena Alecu, Sergiu Lavric. ( a declarat prof. Catalina Constantinovici)
 |
| foto ,,Vis de artist" |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu