Alocuţiunile
festivităţii de acordare a titlului de
Cetăţean de Onoare doamnei prof. dr. Lucia Olaru Nenati
Cetăţean de Onoare doamnei prof. dr. Lucia Olaru Nenati
Discursurile participantilor la festivitatea de acordare a titlului de Cetatean de Onoare
În sala de şedinţe a
Primăriei Botoşani, pe data de 24 aprilie 2014, începând cu ora 11,00 a avut
loc un eveniment de mare valoare culturală, acela în care primarul Ovidiu
Portariuc a înmânat, în cadru festiv,
titlul de ,,Cetăţean de Onoare” al Municipiului Botoşani poetei Lucia Olaru
Nenati, doctor în ştiinţe umaniste (filologie), membră a Uniunii Scriitorilor
din România şi a Uniunii Ziariştilor Profesionişti, scriitoare, autoare a 31
apariţii editoriale de poezie, proză, eseu, literatură pentru copii, eminescologie,
istorie şi cercetare literară, albume muzicale, fost muzeograf restaurator al
aşezământului muzeal „Mihai Eminescu” de la Ipoteşti, director al Teatrului de
păpuşi „Vasilache” şi al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani, redactor şi director
la „Gazeta de Botoşani”, cadru didactic în învăţământul superior. ş.a.
La acest eveniment important
al urbei noastre au fost prezenți reprezentanţi ai administraţiei locale şi
judeţene, oameni de cultură, parlamentari, consilieri locali, printre care
amintim: parlamentarele Doina Federovici, senator şi dr. Tamara Ciofu, deputat,
în Parlamentul României; Costică Macaleți, prefectul judeţului Botoşani; Gheorghe Sorescu,
vicepreședinte al Consiliul Județean Botoșani; Ovidiu Portariuc, primarul municipiului;
Cătălina Lupaşcu, viceprimar, prof. Mihaela Huncă, inspector general,
Inspectoratul Școlar al Județului Botoșani; Traian Apetrei, director al Teatrului de Stat
,,Mihai Eminescu” Botoșani, moderatorul evenimentului; jurnalista şi editoarea Elena Condrei, președinta
Societății culturale ,,Geea”; poetul Victor Teișanu; publicistul D.M. Gaftoneanu,
prof. Gheorghe Median, muzeograf, redactor la Revista Luceafărul
(Bt); prof. Carmen Andronachi, preşedinta Societății naţionale
pentru Cultura şi Literatura română în Bucovina, editorul Ion Istrate, directorul
Editurii Agata, istoricul Ştefan Cervatiuc, prof. Laurenţiu Palade, ing. Pamfil Rotaru, presa
locală şi, nu ultimul rând, familia şi prietenii sărbătoritei.
Mulţi participanţi au rostit cuvinte
frumoase şi relevante, pline de înțelepciune şi har,
adecvate momentului. Au fost citite mesajele academicianului Vasile Tărâțeanu (Cernăuți) și ale poetului pr. prof. univ. dr. Teodor Damian (New York).
Traian Apetrei, directorul Teatrului Mihai Eminescu, moderator al manifesării, a
spus, printre altele: ,,Vorbim despre un om care este cu adevărat un “ambasador
al culturii botoşănene”, un ambasador al culturii române pe meridianele lumii. Este
vorba despre doamna doctor Lucia Olaru Nenati, poetă, prozatoare, jurnalistă,
directoare de teatre, ş.a., născută la Rădăuţi, dar botoşăneancă prin anii de
trudă de aici, care a început prin a gândi într-un anume fel Casa memorială şi muzeul
de la Ipoteşti. Dsa şi-a început cariera aici, a studiat Eminescu şi a spus
lucruri foarte importante despre poetul nostru naţional, atât în România cât şi
pe meridinale lumii, în ţări din Europa şi peste ocean, în SUA şi Canada. Ca
director de teatru, poartă minunata vină a realizării acelui pod de flori
spiritual, a acelui moment în care
energiile se acumulaseră şi puteau duce la reîntregirea firească a teritoriilor
româneşti din stânga Prutului, aducând
atunci la Botoşani, şi deci pentru prima dată pe o scenă din ţară, pe Grigore Vieru,
pe Ion şi Doina Aldea Teodorovici şi o întreaga pleiadă de artişti şi oameni ai
spiritului din stânga Prutului. A mai existat şi o perioadă dificilă de
autofinanţare la Teatrul “Mihai Eminescu” ca şi la Teatrul de păpuşi, după care
a lucrat şi în publicistică, la Gazeta de Botoşani. Lucrarea sa de doctorat, apreciată
de Academie, care a şi tipărit-o la editura sa, intitulată Arcade septentrionale, este o lucrare care explică foarte bine
acest miracol al ivirii atâtor genii pe pamânt botoşănean. Dacă ar fi remarc
ceva cu totul ieşit din comun este tocmai această lucrare căci multă lume se întreabă cum de
există mereu atâtea resurse inepuizabile de talent, de stiinţă iar dsa îşi demonstrează
virtuţile de excepţie prin această lucrare, aratând tocmai că doar atunci când
există un ambient cultural realmente de valoare se pot ivi talentele, geniile, momentele de
excepţie în curgerea istorică. Toate
cele spuse aici şi altele încă - colaborări la diferite reviste, participări la
colocvii naţionale şi internaţionale, modul în care a reflectat Botoşanii şi
viaţa spirituală în mediul on-line, a făcut realmente se audă de aceasta, să devină cunoscută şi să dobândească o anumită glorie. Aceasta şi pentru faptul că doamna Olaru farmecă oriunde merge, în vreme ce aici,
acasă, lucrurile sunt “ceva mai nuanţate” şi e adevarat ce spune academicinal
Vasile Tărâţeanu că e greu sa fii profet în satul tău. Dar votul de acum al
consilierilor a făcut dreptate. Îi rămâne domnului primar acum minunata misiune
ca, în mandatul domniei sale, să preţuiască o botoşăneancă realmente de valoare,
pentru cunoaşterea lui Eminescu, pentru ceea ce înseamnă Botoşanii şi viaţa
spirituală a urbei noastre".
Dna
inspector general, prof. Mihaela Hunca, preşedinta Comisiei de specialitate pentru activităţi
ştiinţifice, învăţământ, sănătate, cultură,
protecţie socială, activităţi sportive şi de agrement din Consiliul Local
Botoşani a rostit un Laudatio la decernarea titlului ce i s-a acordat în această şedinţă
solemnă doamnei prof. dr. Lucia Olaru Nenati. :
«Domnule primar, doamnelor şi domnilor consilieri, onoraţi
oaspeţi
De-a lungul timpului am
acordat titlul de cetăţean de onoare unor oameni de creaţie, cei mai mulţi de
mare valoare, desigur, dar care au poposit la Botoşani între două trenuri. Am
considerat acum că a venit timpul să ne îndreptăm atenţia şi către personalităţile
de valoare care au slujit o viaţă întreagă culorile acestui meleag. Iar
împlinirea de către doamna prof. doctor Lucia Olaru Nenati a unei frumoase
vârste de maturitate şi a peste patru decenii de slujire neîntreruptă şi fără
preget a culturii botoşănene şi a personalităţii sale tutelare, Mihai Eminescu,
ne-a oferit prilejul de a-i acorda, pentru întreaga activitate şi pentru
promovarea culturii, valorilor spirituale şi a imaginii Botoşanilor pe plan
naţional şi internaţional, titlul de Cetăţean
de onoare, acesta fiind cel mai potrivit mod de-a ne exprima preţuirea
pentru acest model de viaţă exemplar, dar şi de-a ne demonstra capacitatea
noastră ca for cetăţenesc de-a aprecia şi răsplăti meritul.
Lucia Olaru Nenati este
unul dintre puţinele exemple de personalităţi care, venind din altă parte, au
rămas toată viaţa la Botoşani, loc unde s-au născut multe personalităţi, dar
care s-au realizat în alte zări, fapt clamat ca o cutumă regretabilă. Domnia sa
a făcut foarte multe lucruri reamarcabile în acest judeţ, adesea în condiţii nu
tocmai favorabile şi, nu o dată, în ciuda multor piedici şi adversităţi. Din
anul 1972 când a ales la repartiţie Botoşanii, datorită fascinaţiei exercitate
de personalitatea lui Mihai Eminescu, ea a contribuit decisiv la realizarea
aşezământului muzeal eminescian de la Ipoteşti, la instituirea constantă a
Zilelor Eminescu, la cercetarea şi promovarea personalităţii marelui poet,
sporind astfel considerabil zestrea culturală şi faima acestui ţinut. Merită
menţionată aici şi reconstituirea repertoriului muzical preferat de Eminescu în
interpetarea sa. Ca director al Teatrului „Vasilache”, a contribuit la
transformarea acestuia într-o instituţie de prestigiu şi de circuit naţional şi
chiar internaţional, aşa cum reiese şi din impozanta lucrare dedicată teatrului
de păpuşi din toată ţara, semnată de universitarul ieşean Toma Hogea. Devenind
apoi director al Teatrului Mihai Eminescu în perioada grea a autofinanţării,
realizează şi aici numeroase performanţe precum: premiere şi turnee de succes,
stagiune estivală la Bucureşti, prima ieşire a teatrului peste hotare,
revelarea, promovarea şi lansarea lui Dan Puric, primul spectacol în România
prelungit printr-un turneu legendar al artiştilor basarabeni în frunte cu
Grigore Vieru, cu Ion şi Doina Aldea Teodorovici şi prin multe alte modalităţi
de sporire a prestigiului teatral botoşănean.
Ea reprezentă totodată şi
modelul - atât de rar - al jurnalistului de conştiinţă, atât ca redactor şi
fost director de cotidian, cât şi ca autoare a mii de texte publicate pe hârtie
sau on-line, în presa din ţară şi de peste hotare. Este regretabil şi că nu s-a
folosit oportunitatea de-a se creea o instituţie de învăţământ superior
botoşănean, deziderat pentru care Lucia Olaru Nenati s-a luptat energic ani de
zile, predând în calitate de cadru didactic calificat şi competent (doctor în
filologie) în anii cât a funcţionat la Botoşani Colegiul de Institutori al
Universităţii „Al.I.Cuza” din Iaşi, căci aceasta ar fi fost o reuşită
inestimabilă a oraşului nostru.
Lucia Olaru Nenati a
apărut în peste 70 de dicţionare şi volume colective şi a editat 31 de apariţii
editoriale de: poezie, proză, eseu, istorie literară, literatură pentru copii,
eminescologie, traduceri, dar şi albume muzicale, majoritatea distinse cu
premii, apreciate de public şi de semnatari notorii, una dintre lucrări fiind
publicarea de către Editura Academiei Române a tezei sale de doctorat prefaţată
de cinci personalităţi academice, prin care se conferă trecutului cultural
botoşănean o sporită aură de prestigiu. Este membră a Uniunii Scriitorilor şi a
Uniunii Jurnaliştilor Profesionişti din România.
Lucia Olaru Nenati a
susţinut în Botoşani, în ţară şi în lume zeci de conferinţe, alocuţiuni,
comunicări academice, cursuri la universităţi din străinătate despre cultura şi
civilizaţia românescă, recitaluri poetice şi muzicale, spectacole culturale
ş.a., purtând mesajul obârşiei Luceafărului peste ocean la New York, San
Francisco sau la Montréal, la Chişinău ca şi la Stuttgart, la Cernăuţi ca şi
Edmonton, la Viena ca şi la Marsilia şi în multe alte locuri, pretutindeni
făcând să se audă în chip onorabil numele oraşului Botoşani, drept care nu o
dată a fost numită în presă „un ambasador cultural al Botoşanilor şi al
valorilor româneşti”. Un amănunt semnificator în acest sens este acela că în
lista personalităţilor internaţionale din „Calendarul zilei” pentru ziua de 20
februarie, la anul 1949 scrie doar atât: ”S-a născut scriitoarea Lucia Olaru
Nenati”.
Să nu uităm că domnia sa
şi-a îndeplinit cu brio şi misiunea de mamă, crescând şi educând două fete
excepţionale care au primit şi ele importante recunoaşteri ale valorii lor de
la instanţe internaţionale prin care, din nou, numele Botoşani a fost pomenit
şi în acest fel lăudabil; şi multe altele. Activitatea sa culturală, literară,
ştiinţifică şi de propagare a valorilor naţionale i-a adus peste 60 de distincţii, printre care Medalia
„Mihai Eminescu”, recent atribuită de preşedintele Republicii Moldova, prin
Decret prezenţial, după ce în anul 2000 primise
o medalie similară de la preşedintele României, Emil Constantinescu.
Semnificativă este, credem, şi distincţia aniversară Honoris civis comitatum recent primită din partea societăţii civile
culturale a oraşului. La acestea credem că se adăugă perfect justificat şi
titlul de cetăţean de onoare al
municipiului Botoşani, ca recunoştinţă pentru contribuţia sa la propăşirea
culturală a acestui oraş, dimpreună cu urările noastre de „La mulţi ani!” cu
inspiraţie şi frumoase realizări!”
Părintele Partenie Apostoaie, parohul
bisericii Vovidenia din Botoşani, după ce a rostit urările şi
aprecierile sale pentru sărbătorită, a dat citire mesajului de felicitare
trimis de la New York de către poetul, profesorul universitar şi preotul Theodor Damian, şi el cetăţean de
onoare al oraşului, care a transmis următoarele:
,,Stimate domnule Primar, doamnelor şi domnilor
consilieri, onorat auditoriu,
Cu regretul de-a nu
putea participa la această festivitate deosebită, ţin să-mi exprim pe această
cale deplina susţinere şi felicitările mele pentru acordarea titlului pe deplin
meritat de Cetăţean de Onoare al Municipiului Botoşani, doamnei Lucia Olaru
Nenati ca o recunoaştere şi încununare a unei activităţi deosebit de meritorii
de peste patru decenii pe care domnia sa a dedicat-o oraşului Botoşani, care
este totodată şi oraşul meu natal la a cărui propăşire şi bună imagine am
căutat şi eu să contribui atât cât mi-a stat în putinţă.
Cunosc de mulţi ani
activitatea doamnei Nenati şi răsfrângerea pozitivă a acesteia asupra prestigiului botoşănean şi
românesc. Îmi amintesc că, pe când eram încă în ţară, am vizionat la Sibiu
spectacolele sosite în turneu de la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani pe
care îl conducea pe atunci domnia sa şi am putut să apreciez calitatea
acestora, precum şi impactul deosebit asupra publicului spectator. Am avut mai
târziu prilejul de-a fi gazda unor manifestări culturale deosebite prilejuite
de lansarea unor cărţi ale dsale la Cenaclul „Mihai Eminescu” de la New York în
care prestaţia sa a fost deosebit de apreciată de către publicul diasporei
române din marele oraş, ale cărui impresii foarte pozitive au fost consemnate
şi în presa de acolo. Îndelungata sa colaborare literară şi publicistică în
revista Lumină Lină (Gracious Light) de la New York pe care o conduc a
constituit o contribuţie importantă la buna calitate a acestei publicaţiei.
Cunoscându-i activitatea
şi citindu-i opera, pot susţine fără ezitare că doamna Lucia Olaru Nenati este
cu adevărat demnă de titlul acordat pe care îl merită pe deplin. Afirm aceasta
ţinând cont de foarte numeroasele sale contribuţii culturale aducătoare de
folos şi prestigiu acestui ţinut, precum sunt: în primul rând, contribuţia sa
esenţială la reconstituirea şi amenajarea spaţiului copilăriei eminesciene de
la Ipoteşti, la propagarea naţională şi internaţională a personalităţii marelui
Poet, atât prin cărţi, publicistică - pe suport de hârtie sau on-line - prin
prelegerile, conferinţele, cursurile universitare, spectacolele culturale
originale susţinute în numeroase locuri din ţară şi de peste hotare, prin
reconstituirea ipostazei de interpret vocal a poetului; prin felul cum a reuşit
să conducă destinele celor doua teatre botoşănene timp de 15 ani în cea mai
grea perioadă a lor, cea de autofinanţare, dar şi de performanţe incontestabile
precum: premiere de succes apreciate de public şi de critica naţională,
centenarul poetului, aniversările celor două teatre, punerea în scenă a
dramaturgiei eminesciene şi organizarea primului colocviu despre dramaturgia poetului, marele spectacol, în
premieră naţională, al artiştilor basarabeni în frunte cu Grigore Vieru şi cu
soţii Ion şi Doina Aldea Teodorovici; printr-un doctorat remarcabil,
materializat prin impunătoarea sa carte
Arcade septentrionale, preluată spre publicare de către Editura Academiei
Române, prefaţată, lansată şi susţinută de mai multe personalităţi academice,
lucrare prin care a adus o importantă contribuţie la luminarea trecutului
cultural botoşănean şi la sporirea prestigiului şi valorii sale; prin publicistica sa interesantă şi mereu plină de
miez şi adevăr, nu în ultimul rând, prin cântecele de pe albumele sale,
interpretate cu adevărată virtuozitate, având aşadar nu doar valoare de istorie
literară şi stiinţifică, ci şi artistică originală; prin traducerea şi
relevarea primei exegeze bacoviene după 60 de ani, adevărat eveniment editorial
naţional; prin toate cărţile sale, nu doar numeroase (31 la număr), cât şi atât
de bogate categorial (poezie, proză, literatură pentru copii, eminescologie,
eseu, istorie şi hermeneutică literară, traduceri), toate scrise la cote de
înaltă calitate şi, ca atare, apreciate de numeroşi critici şi comentatori
avizaţi; prin participările la numeroasele manifestări academice, culturale,
artistice ş.a. din ţară şi din străinătate unde prestaţia sa se bucură de
succes şi aduce mereu noi carate de prestigiu ţinutului botoşănean, prin
numeroasele premii şi distincţii onorante conferite chiar şi de la nivelul
statal cel mai înalt; printr-o conştiinţă civică şi patriotică dovedită
permanent şi prin multe alte forme prin care domnia sa s-a manifestat ca o
personalitate proteică, neobosită şi care, în ciuda „tradiţionalelor” invidii
şi adversităţi, a reuşit să depăşească uneori numeroasele piedici şi obstacole
ce i s-au ridicat adesea în cale, continuând să producă valori preţioase în
sine, dar şi pentru ţinutul Botoşanilor pe care îl slujeşte cu vrednicie de
peste patru decenii. Acordarea acestui titlu domnei Lucia Olaru Nenati
constituie un gest meritoriu şi pentru
Primaria şi Consiliul Muncipal Botoşani care demonstrează prin aceasta că ştiu
să remarce valoarea la ea acasă şi să răsplătească devotamentul şi calitatea
demonstrată de-a lungul atâtor decenii şi, nu în ultimul rând, să infirme
dictonul „nimeni nu-i profet în satul lui”.
Ii adresez sincere
felicitări pentru această meritată recunoaştere precum şi urări de sănătate şi
noi performanţe culturale şi creative în
folosul patrimoniului acestui ţinut şi al culturii române".
Pr. Prof. univ. Dr. Theodor Damian, scriitor, publicist,
Profesor de Filozofie şi Etică la
Facultatea de Ştiinţe Sociale
Colegiul Metropolitan din New York,Preşedinte
al filialei americane a Academiei
Oamenilor de Ştiinţă dinRomânia
Director al revistei Lumină Lină
(Gracious Light) din New York
Preşedintele Institutului Român de
Teologie şi Spiritualitatea Ortodoxă din New York, Cetăţean de onoare al
Municipiului Botoşani
Dl. Prefect Costică Macaleţi a rostit, printre altele: ,,Onorata
asistenţă, Hristos a înviat! Lucia
Olaru Nenati este un nume mult pomenit în urbea noastră şi nu numai. Poetesă,
prozatoare, jurnalistă, eminescolog, este un om de cultură care a scris o
lucrare apărută sub egida Academiei; un
om de cultură care a păstrat legătura cu
fraţii noştri moldoveni, ceea ce este un lucru excepţional. Vă felicit, doamnă
Lucia Olaru Nenati pentru acest titlu de
cetăţean de onoare al municipiului Botoşani. Mulţumesc domnului primar şi Consiliului
local că v-au conferit titlul de Cetăţean de Onoare şi că şi-au aplecat modul
de acţiune şi asupra oamenilor de cultură şi le mulţumesc pentru aceasta".
Dl. Gheorghe
Sorescu, vicepreşedinte al
Consiliului Judeţean Botoşani: ,,Doamnă, eu mă simt privilegiat că sunt alături de dvs. S-au spus
lucruri atât de frumoase şi într-adevăr, cred că, aşa cum s-a spus,
procentual, încă mai rămân cam 98 la sută de spus despre dvs. Aşa că eu am să
spun doar atât: că vă mulţumesc că existaţi şi să vă dea Dumnezeu multă
sănătate"!
 |
| Adăugaţi o legendă |
Senator Doina Federovici: ,,Adresez un simplu mulţumesc pentru întreaga
dvs. carieră, pentru faptul că sunteţi un model de viaţă pentru toţi locuitorii
întregului judeţ Botoşani. Aş vrea să
mulţumesc şi domnului primar, ca şi consiliului local pentru această iniţitivă,
pentru că trebuie să ştim să ne apreciem valorile, să ştim să apreciem
unicitatea de lângă noi. Căci doamna Olaru Nenati, este unică prin ceea ce a
realizat până acum. Spuneam că nu cred că o să pot să fiu la acest eveniment să
fiu alături de domnia sa dar, iată, astrele au vrut să fim împreună şi mă bucur
din tot sufletul pentru aceasta. Vă
doresc multă sănătate, putere de muncă în perioada următoare, ca să transmiteţi
generaţiei următoare acelaşi mesaj cald şi de suflet. Spun „suflet” pentru
că aţi pus mult suflet în ceea ce aţi făcut până acum. Cu doamna Olaru Nenati,
am colaborat frumos până acum şi sper să colaborăm şi în continuare”. Calde
felicitări!
Traian Apetrei, directorul Teatrului ,, Mihai
Eminescu” Botoşani, citeşte
mesajul transmis de către academicianul, poetul şi militantul Vasile
Tărâţeanu din Cernăuţi:
,, (...) Acum despre un lucru nu mai puţin, ba
poate, chiar mai important despre care am aflat cu mare întârziere. Asta însă
nu înseamnă că nu mă bucur de acest eveniment deosebit de important în viaţa ta
şi a urbei. Cu atât mai mult cu cât e foarte greu să fii profet în satul
tău!
Domnia ta, totuşi, ai reuşit să atingi această performanţă. Ai reuşit să fii apreciată după cum meriţi şi la tine acasă - să fii cea mai aleasă dintre cei aleşi - Cetăţean de onoare al Botoşanilor!
Sărut mâna, Doamnă! Bravo! Plecu-mi fruntea cu tot respectul cuvenit. E o binemeritată recunoaştere a unei activităţi prodigioase. Multilaterale. Performante.
Felicitări! Felicitări! Felicitări!
Şi din tot sufletul meu - şi LA MAI MARE!
Cu frăţietate, Vasile Tărâţeanu
Domnia ta, totuşi, ai reuşit să atingi această performanţă. Ai reuşit să fii apreciată după cum meriţi şi la tine acasă - să fii cea mai aleasă dintre cei aleşi - Cetăţean de onoare al Botoşanilor!
Sărut mâna, Doamnă! Bravo! Plecu-mi fruntea cu tot respectul cuvenit. E o binemeritată recunoaştere a unei activităţi prodigioase. Multilaterale. Performante.
Felicitări! Felicitări! Felicitări!
Şi din tot sufletul meu - şi LA MAI MARE!
Cu frăţietate, Vasile Tărâţeanu
Dr. Tamara Ciofu, deputat în Parlamentul României
,,Distinsă doamnă
Lucia Olaru Nenati,
Am rămas cu o
imagine formidabilă vis-a-vis de
activitatea literară pe care ne-aţi lăsat-o şi pe care o îmbogăţiţi de la zi la zi. Aş
vrea să mulţumesc domnului Primar şi Consiliului Local pentru că au găsit cea
mai bună candidatură pentru titlul de cetăţean de onoare care vă este atribuit
dvs. şi pe care îl meritaţi din plin. Sunt convinsă că, odată cu dvs., acest
titlu onorific de cetăţean de onoare va trebui să fie foarte bine cumpănit,
având în vedere personalitatea dvs. care este un reper. De aceea, distinsă
doamnă, nu pot să va spun decât că vă felicit pentru toată activitatea dvs, vă felicit din inimă pentru ceea ce aţi făcut
şi ceea ce sunt convinsă că veţi face în continuare.Când am stat de vorbă şi
mi-aţi zis nişte lucruri atât de minunate şi m-am mirat cum de n-a secat
izvorul de entuziasm şi energie care va marcat toată viaţa şi pe care îl
îmbogăţiţi de la zi la zi. Am apreciat şi cărţile dvs. pentru copii preţuite
chiar de copilul meu, dar şi modul în
care aţi sprijit de-a lungul timpului pe
tinerii care se apropiau de meşteşugul scrisului, lansându-i, încurajându-i,
îndrumându-i, recenzându-i, ceea ce pentru ei a însemnat girul cel mai comptent
. Vă doresc să fiţi sănătoasă, să vă dea Dumnezeu în continuare inspiraţie, să
fiţi mereu în mijlocul nostru, al celor care au nevoie de dvs. Va doresc mulţi
ani fericiţi” !
Gheorghe Median, istoric, publicist, muzeograf Muzeul Judeţean Botoşani:
,, Mă bucur că domnii consilieri
care decid cui şi cum trebuie acordat titlul de “cetăţean de onoare”
s-au gândit acum să privească şi în “ograda proprie”, aici, în oraş, şi să se
aleagă un om de mare calitate, un om reprezentativ, aşa cum este Lucia Olaru
Nenati. Este un act curajos, plin de demnitate şi respect pentru personalitățile locale, căci Lucia merita acest titlu pentru că este, din
punctul meu de vedere, reprezentativă pentru breasla scriitoricească din
Botoşani. Nimeni n-a bătut mai departe decât a făcut-o ea, ducând numele Botoşanilor
şi botoşănenilor şi aici şi peste Prut şi în vestul Europei şi-n America.
E greu de contestat acest lucru şi nimeni nu-l poate anula. Să nu uităm că Lucia Olaru Nenati este şi singurul
eminescolog la Botoşani, cea care l-a purtat pe Eminescu peste graniţe, de la
Chişinău până în capitala Germaniei şi New York. Sunt fericit că am fost
colegi şi am mers împreună, braţ la braţ, o viaţă întreagă pornind de cu aceeaşi meserie de muzeograf,
în acelaşi mediu frumos, intelectual, al acestui oraş şi că am încercat
împreună să-l facem să fie mai frumos, mai atrăgător, să însemne ceva, un
peisaj cultural deosebit al acestei ţări.
Mai
sunt oameni care ar trebui apreciaţi şi să li se acorde acest titlu, oameni
care lucrează în economie, care creează locuri de muncă, ş.a. şi ar fi profitabil şi onorabil să li se acorde şi lor
acest titlu de cetăţean de onoare, decât să le acordăm acelora care vin pentru
o zi la Botoşani, ca apoi să nu facă nimic, decât că au trecut pe aici. Cred că
regulamentul ar trebui revizuit şi să se stabilească mai bine şi mai precis cui
şi cum să se acorde ca să nu mai fie contestaţii. Acum însă ne închinăm
deciziei consilierilor care au luat o decizie clară şi corectă".
Elena Condrei: ,,Mulţumesc, onorată
asistenţă, dar eu m-aş adresa cu “onorată instanţă”, pentru că dvs. aţi fost “juraţii” care aţi decis să acordaţi titlul de Cetăţean de Onoare doamnei Lucia Olaru
Nenati. Aţi vorbit frumos despre activitatea domniei sale, de poetă, journalist,
eseist, eminescolog. Dar nu cunoaşteţi un amănunt care întregeşte
personalitatea domniei sale. Şi, cum toată existenţa noastră este făcută din momente
plăcute şi mai puţin plăcute, unele din ele trebuie să rămână pentru că, fac
istorie. Vă voi reţine atenţia cu un moment trăit în timpul activităţii mele de gazetar.
Am fost în documentare la o întreprindere din municipiul Botoşani. Directorul respectivei instituţii, om de mare cultură a iniţiat o vizită la Ipoteşti cu organizaţia de femei din întreprindere. După această vizită la Ipoteşti, acestea au fost întrebate dacă l-au văzut pe Eminescu. Toate au tăcut. Numai una, mai sprintenă la minte, a răspuns:,,Eminescu era plecat". Dar ne-a primit soţia lui. Amuzat, directorul întreabă: şi cum arăta soţia lui Eminescu.- ,,Frumoasă. Blondă şi cu ochii albaştri".
Am fost în documentare la o întreprindere din municipiul Botoşani. Directorul respectivei instituţii, om de mare cultură a iniţiat o vizită la Ipoteşti cu organizaţia de femei din întreprindere. După această vizită la Ipoteşti, acestea au fost întrebate dacă l-au văzut pe Eminescu. Toate au tăcut. Numai una, mai sprintenă la minte, a răspuns:,,Eminescu era plecat". Dar ne-a primit soţia lui. Amuzat, directorul întreabă: şi cum arăta soţia lui Eminescu.- ,,Frumoasă. Blondă şi cu ochii albaştri".
Acea « soţie a lui M. Eminescu », blondă cu ochii albaştri,
este acum în mijlocul nostru şi v-a vorbit despre domnia sa. Atunci când a venit la Ipoteşti, ea a creionat
viitorul Casei Memoriale, a creionat viitorul Centru de Studii Eminescologice
la Botoşani, bineînţeles cu adăugiri ulterioare. Fără să greşesc, ea este cea
care « a moşit » Complexul şi Memorialul Ipoteşti. Ei i se datorează
foarte mult din ceea ce este acolo. Eu îi ofer acum un trandafir alb, deşi puteam să-i aduc un coş mare cu flori, pentru
că merită mult mai mult decit atât. Dar acesta este un simbol care exprimă în
primul rând, aprecierile noastre pentru domnia sa, urarea de
linişte sufletească şi bucuria că există cineva în acest oraş, în municipiu care
duce faima acestui ţinut dincolo de frontierele ţării. Mă bucur că particip la
această manifestare în acest imobil, unde lui Mihai Eminescu i s-a refuzat
sprijinul pe motivul că nu aparţine Botoşaniului, ci lumii întregi. Eu i-am
spus cu mult timp în urmă ,,Lucica, tu nu fi tristă, şi Eminescu a fost
refuzat, iar tu nu mai aparţii Botoşaniului, ci întregii lumi”. Acum vorbim despre
Eminescu, vorbim de « soţia spirituală » a lui Eminescu, care astăzi
ne încântă cu operele sale şi prezenţa ei aici. Vreau să adaug că ea este
laureată a Premiului Eminescu Teiul de Aur pe care l-a primit odată cu Grigore Vieru şi,
vă fac invitaţia să veniţi şi-n acest an, în 14 Iunie-2014, în Centrul Istoric la decernarea Premiilor Eminescu ale Editurii GEEA. Cred ca sunteţi în asentimentul meu să-i doresc Luciei ca tot ce este
mai bun să poposească în ograda domniei sale”.
Poetul
şi exegetul Victor Teişanu, membru al Uniunii Scriitorilor
,,Eu
cred că mi-am dobândit onoarea de-a vorbi aici şi pentru faptul că am străbătut
peste 70 de km ca să fiu alături de Lucia Olaru Nenati, căci am dorit să
fiu lângă ea în ca mai fericită zi a
vieţii sale.
O felicit din toată inima şi cred că este un
lucru extraodinar că şi în oraşul domniei sale i se recunosc incontestabilele
sale merite culturale. Spun “şi în oraşul domniei sale” pentru că în celelate
părţi ale României şi multe părţi ale lumii, aceste merite îi sunt recunoscute.
Dumneaei este aşteptată, este invitată să vorbească este preţuită. A contesta
aceste lucruri ar fi doar bârfe şi intrigi dintre cele care ar încearca să
diminueze din lumina pe care o au poeţii. Lucia nu este doar o poetă, ci poate
purta cu mândrie şi titlul de om de cultură pentru că dincolo de poezia sa de
care am încercat să scriu şi eu de câteva ori ea, este un om de cultură. Nu s-a
vorbit aici despre faptul că ea este şi o traducătoare extraordinară. A tradus în
româneşte prima exegeză importantă a poetului Bacovia care a apărut în după occident
la un an după moartea poetului şi prin aceasta a contribuit, iată, la mai buna
cunoaştere a unui mare poet român. A tradus-o în româneşte şi acum este
cunoscută, în sfârşit şi la noi în ţară. De asemeni, dincolo de poezie şi
traducere, ea este o foarte harnică şi competentă cercetătoare a moştenirii noastre
literare şi în acest domeniu cred că a excelat, pe buna dreptate, aşa cum s-a
spus aici, prin această carte Arcade septentrionale care pune în valoare printre
altele, şi două personalitaţi ale învăţământului şi culturii noastre locale,
Constantin Iordăchescu şi Tiberiu Crudu. Cartea a fost bine primită de somităţi
ale cercetării literare academice din România, precum Ctin Ciopraga, Dumitru
Micu sau Dimitrie Vatamaniuc şi nu numai. Cu toţii au remarcat nu doar apetenţa
Luciei pt acest domeniu, dar şi acribia cu care se apleacă asupra subiectelor,
documentarea extraordinară pentru ca tot ceea ce scrie să fie cu adevărat un
lucru profesionist. Tot aşa de bine se poate vorbi şi despre cealaltă
contribuţie de istorie literară care poartă semnătura domniei sale. E vorba de
Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii, şi albumul Cântecele lui
Eminescu o lucrare cu care Lucia Olaru Nenati a intrat pe uşa din faţă între
eminescologii de merit ai acestei ţări. De altfel, şi în legătură cu această lucrare
care a stârnit ecouri extraordinare, atât în presa românească, cât şi în presa
internaţională, cineva remarca că este o
lucrare care lipsea culturii române. Prin aceste merite foarte succint expuse
de mine pentru că aici s-a vorbit foarte mult şi pe bună dreptate, la modul
superlativ, Lucia merită să fie Cetăţean de Onoare al oraşului Botoşani, merită
cu prisonsinţă, mai ales că ea a făcut tot ce i-a stat în putinţă, mult mai
mult decât am făcut noi, cei care avem rădăcini aici. Ea vine din frumoasa şi
istorica Bucovină dar s-a ataşat atât de mult de Botoşani şi a reuşit să aducă
lumini acolo unde era prea multă umbră în istoria şi cultura locală şi-n literatura
locului. O felicit şi felicit consilierii locali pe domnul primar care au facut
un act de justiţie pentru care merită toate felicitările".
Actriţa
Elena Coriciuc
UITAM
SĂ MĂ TREZESC IN
ZORI
Şi se făcea cum uneori
Uitam să mă trezesc în zori
Era precum mi
s-ar fi-nchis
Poarta
ieşirii dinspre vis
Şi tu
veneai şi te vedeam
Ca pe-o
ninsoare te-aşteptam
Şi
parcă tot nu ajungeai
Şi
înotai şi-apoi zburai
Cu braţe-vâsle
despicai
Apa uitării
dinspre rai
Apoi pluteai până la brâu
În valul aurului-grâu...
Aveai păduri,
aveai şi râu
Dar nu ştiam cine
erai
Şi numele nu mi-l
ştiai
Cum nimeni nu ne
cunoştea
Doar steaua mea
de steaua ta
C-o
rază albă se ţesea
Şi-ntr-un sărut
se-ndurera...
Iar eu muream şi
tu plângeai
Şi înviam şi tu
râdeai
Şi înotai,
zburai, pluteai
Către mireasa ta de mai
Şi veşnic nu mai
ajungeai
Şi eu plângeam şi
tu râdeai
Şi eu visam şi tu
ştiai
Şi-atuncea
părul meu crescu
Şi
într-un pod se prefăcu
Şi
degetele-mi se lungiră
Spre braţul tău
se arcuiră
Şi-n ramuri ninse
de cais
Le prefăcu
augustul vis...
Eu te-aşteptam şi
tu păşeai
Ca primul om
venit din rai
Eu te uitam şi mă
iertai
Îngenuncheam şi
mă vindeai
Şi-arginţii galeş
ţi-i sunai
Şi iar spre mine
înotai
Şi eu uitam şi eu
uitam
Şi părul pod iar
mi-l creşteam
Şi te-aşteptam şi
te vedeam
Cum veşnic nu
ştiai s-ajungi
Spre chipul meu
cu umbre lungi...
Şi aerul creştea-ntre noi
Şi-n ceţuri
se-ntorcea şi-n ploi
Şi te-aşteptam şi
tu vâsleai
Şi te chemam şi
n-ajungeai
Mă-ntunecam şi mă
strigai:
“Rămâi, mireasa
mea de mai
Căci nu e drept
şi meritat
Atâtea veacuri să
fi stat
În depărtarea ta-ntristat ! ”
Şi te-auzeam cum mă strigai
Şi-ţi răspundeam şi n-auzeai
Şi-apoi când răsăreai din nori
Eu mă trezeam şi era-n zori...
Doamna prof.dr. Lucia
Olaru Nenati: ,,Este atât
de inedit, atât de interesant să te vezi în oglinda ochilor unor oameni, pe care tu îi consideri modele, îi consideri
reprezentativi, să ai bucuria, iată, că în ochii lor tu însăţi reprezinţi ceva.
Vă mulţumesc pentru că mă oglindiţi atât de corect, atât de frumos, poate mai
mult decât merit, căci nimeni nu este fără păcat. Vă mulţumesc tuturor că m-aţi
onorat cu prezenţa, mulţumesc domnului prefect al judeţului, primarului
municipiului, vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Ghe. Sorescu, doamnelor
parlamentare, dnei viceprimar, sfinţiile voastre, dvs. tuturor şi, nu în
ultimul rând, familiei mele şi prietenilor. Aceste lucruri mă obligă şi mai
mult să încerc să fiu de folos acestui oraş care prin cele mai înalte
oficialităţi ale sale, îmi arăraţi atâta preţuire încât eventuale nejunsuri
trebuie să pălească în faţa acestei bucurii. Am venit în Botoşani cu peste patru
decenii în urmă şi am trăit anumite întâmplări pe care le-am putut interpreta
ca fiind nişte semne. Ştiu acum, privind
retroactiv ce au insemnat: că aici avea să se desfăşoare miezul vieţii
mele, că aveam să prind rădăcini in acest loc. Răspunsul la întrebarea ce şi-o
pune oricine şi mi-o pun şi eu -pentru ce am venit în această viaţă şi ce
misiune avem, s-a dovedit că avea să fie
acela de-a sluji prin toate energiile mele acest oraş care a dat lumii atâtea
energii luminate, începînd cu cel care m-a fascinat de la început şi căruia m-a
juruit pentru toată viaţa şi care m-a adus aici, Mihai Eminescu. Dar dacă am rămas
peste patru decenii aici şi acum am primit
acest titlu, se vede că Dumnezeu şi Eminescu au vrut să mă răsplătească. Acesta
constituie şi un simbol, acela că şi oamenii care trăiesc aici
pot fi cinstiţi şi răsplătiţi pentru munca lor, nu numai cei care vin de departe pentru a se
întoarce repede înapoi. Câţiva dintre oamnii care armerita acest titlu sunt chiar aici în sala.
Mulţumesc şi
familiei mele, soţului şi fetelor mele minunate şi, nu în ultimul rand,
lui Dumnezeu, acea instanţă care alege pe câţiva oameni spre a le da niste
misiuni căci uitând-mă în urmă văd care au fost acele misiuni. Multumesc chiar
şi adversarilor mei pentru că nu m-au lăsat să adorm pe lauri, obligându-mă să
fac mereu performanţe. Iată deci şi o funcţie benefică a adversarilor! Vă
mulţumesc şi consider că aceasta este una dintre cele mai fericite, poate chiar
cea mai fericită zi din viaţa mea căci
oricine performează are, fie şi în subconştient, aspiraţia de-a fi apreciat şi văzut de cineva.
Vă doresc sănătate şi aceste urări să se
îndrepte către toţi cei care aţi fost părtaşi la această sărbătoare care nu e
numai a mea, ci a dvs. a tuturor care–i sunteţi eroi, în acest oraş care ne-a învăţat pe toţi prin
această atmosferă de cultură, de spiritualitate, de eleganţă, să nu avem sfieli
faţă de metropole".
La începutul anului 2014,
Domnul Ion Istrate, directorul Editurii ,, Agata" a înmânat cu
prilejul aniversării sale, dnei Lucia Olaru Nenati diploma HONORIS CIVIS
COMITATUS, un Titlu instituit de Fundația Națională pentru Dezvoltare Comunitară, în cadrul Programului-cadru ,,Identitatea comunitară”, inițiat în 2003, cu scopul de a dezvolta
un model de cultură și educație civică susținut
de respectul față de personalitățile cu valențe
autentice. Preşedintele Fundației, Ion
Istrate, a arătat că acest Titlu se acordă Doamnei Lucia Olaru Nenati, ca gest
de mare respect și recunoștință
pentru contribuția remarcabilă la
afirmarea spiritului eminescian şi a comunității
Botoșanilor, prin reactivarea
conceptului de localism creator
şi revoluţionarea în modul cel mai pertinent şi elegant a fenomenul cultural
românesc.
