Pe data de Elevii clasei a IX-a D, de la Colegiul Naţional "AT Laurian", îndrumaţi de profesorul diriginte Ana Tănasă, au organizat în Aula Magna o seară dedicată ,,Anului internaţional al îmbătrânirii active", 2012, prin organizarea unei activităţi care a dorit să promoveze colaborarea între generaţii. La această activitatea participat doamna Smaranda Livescu preşedinta UNIFERO(Uniunea Internaţională a Femeilor Române) care are sediul în Atlanta şi domnul Lucian Livescu, români stabiliţi în America în anul 1987. au fost invitaţi părinţi, bunici, dar şi alte persoane care au împărtăşit din experienţa lor. Printre care amintim Viorica Popa, liderul comunităţii armenilor din Botoşani, Florin Egner, fostul primar al municipiului Botoşani, Viorica Hrustovici - colecţionar, prof. Minodora Topală,
Doamna Viorica Popa, ne-a prezentat un scurt istoric al armenilor sosiţi în Botoşani:
"
,,Împrejurările care i-au determinat pe armeni să-şi părăsească ţara lor de origine şi să ia drumul pribegiei au fost prin natura şi violenţa lor. Invaziile străine, cataclisme naturale, trecerea de sub o stăpânire străină sub alta, au făcut ca o parte din populaţie să plece. Primul popas l-au făcut pe ţărmul nordic al Mării Negre, Caffa,(în sudul Crimei, renumit centru negustoresc,veche cetate şi port-locul unde se întâlneau drumurile orientale cu cele de la Baltică şi nordul Rusiei. Pe la 1418, se pare că au fost 3000 de familii armeneşti, care au fost acceptate de Alexandru cel Bun de a se aşeza în cele mai importante oraşe ale Moldovei. Armenii au venit în Moldova, din ţinuturile poloneze, aşezându-se mai întâi în Suceava, Siret, Rădăuţi. Nicolae Iorga aprecia că ,,Botoşanii ar fi rămas pentru totdeauna satul descendenţilor lui Botoş, dacă nu i-ar fi avut pe armeni”. Armenii au constituit primul element alogen care s-a alipit românilor aici, la Botoşani. Cei veniţi la Botoşani, ca şi cei din celelalte târguri ale Moldovei erau negustori şi din acest motiv s-au aşezat în apropierea iarmarocului. ”. Şi-au amplasat prăvăliile şi atelierele deţinând monopolul comerţului. Locuinţele au fost construite în apropierea Bisericii ,, Sfântul Gheorghe”. Iarmarocul sau ,,târgul vitelor” era chiar centru târgului, zonă cuprinsă între cele două ctitorii ale Doamnei Elena Rareş. Bisericile ,, Sfântul Gheorghe” şi ,,Uspenia” Intre secolele XVII - XIX armenii din Botoşani s-au bucurat de o administraţie proprie. Aveau comunitatea lor de şoltuzi, pârcălabi şi reprezentanţe în consiliile locale. Epitropia, adică administraţia oraşului, se alegea din jumătate români şi jumătate armeni. Dispunând de o putere economică deosebită, armenii din Botoşani şi-au construit două frumoase biserici: Biserica Sf. Maria, construită în 1350 şi Biserica Sf. Treime, ridicată în 1785. In prezent, aceste lăcaşe de cult se află pe Strada Armeană. Strada armenească găzduieşte şi astăzi numeroase case având o valoare arhitecturală certă, aceasta fiind de altfel una dintre virtuţile Botoşaniului. Majoritatea lor datează din sec. XVIII, înscriindu-se în arhitectura medievală, un bun exemplu fiind casele Falinschi, Ibrăileanu, Matimovici, Chiriac sau Costeschi - cu beciuri mari şi pridvoare bogat decorate. Existenţa celor două parohii armeneşti în Botoşani începând cu sec. XVIII denotă şi că numărul armenilor era mare. Astfel, din documentele existente în arhiva noastră a reieşit că în anul 1809, în timpul Arhiepiscopului armean Grigore Zaharian de la Iaşi, cea mai mare comunitate armenească din Moldova era la Botoşani, cu 428 de familii - aproximativ 1300 / 1400 de suflete. Treptat, numărul armenilor din Botoşani a scăzut, astfel încât în 1940 nu mai erau decât 160 de persoane. Astăzi numărul de cotizanţi ai Bisericii Sf. Maria este de 60 (...). Majoritatea persoanelor mature şi în vârstă au studii medii şi superioare: 20 sunt absolvenţi de liceu şi 12 absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ superior. Vechea aşezare a armenilor fiind în relaţii foarte strânse cu populaţia autohtonă, s-a produs un lent proces de românizare. Traiul laolaltă cu celelalte etnii din zonă şi mai ales căsătoriile mixte au favorizat şi înlesnit procesul de împământenire, de includere a unui procent din populaţia armeană în marea familie românească. Armenii din Botoşani, mulţi dintre ei în vârstă, nu fac caz de originea lor etnică, însă nu îşi reneagă trecutul".
Cu ocazia aniversării a 1700 de ani de la adoptarea creştinismului ca religie de stat în Armenia şi 600 de ani de la înfinţarea primei Arhiescopii Armene de la Suceava, prof.Ştefan Iovănisean, a editat o carte, în care şi-a propus să prezinte despre istoria etniei. Cartea editată de Comunitatea Armeană din Botoşani, se adresează tuturor celor care doresc să cunoască începuturile istorice ale Comunităţii Armene în oraşul Botoşani, despre tradiţiile sale creştineşti.
domnul Florin Egner |
Apoi, Domnul Florin Egner, a vorbit despre istoria oraşului , începând cu sosirea armenilor şi apoi a evreilor, prin creşterea socială şi economică a oraşului.
Înainte de a prezenta preocupările mele, am oferit doamnei Smaranda Livescu, albume ale mai multor edificii culturale din oraşul Botoşani, din partea compartimentului ,, Integrare Europeană", din cadrul Consiliului Judeţean, prin doamna Sanda Apetrei. Am oferit acestea pentru că doamna Smaranda Livescu este pentru prima dată la Botoşani, să cunoască din tradiţiile populare, din istoria oraşului cât şi Muzeele St Luchian, N. Iorga, Judeţean de Istorie, M. Eminescu.
Înainte de a prezenta preocupările mele, am oferit doamnei Smaranda Livescu, albume ale mai multor edificii culturale din oraşul Botoşani, din partea compartimentului ,, Integrare Europeană", din cadrul Consiliului Judeţean, prin doamna Sanda Apetrei. Am oferit acestea pentru că doamna Smaranda Livescu este pentru prima dată la Botoşani, să cunoască din tradiţiile populare, din istoria oraşului cât şi Muzeele St Luchian, N. Iorga, Judeţean de Istorie, M. Eminescu.
În discursul meu, am prezentat preocuparea mea de zi cu zi.
Dat fiind că tema a fost ,, Anul Internaţional al Îmbătrânirii active 2012", am vrut să prezint elevilor participanţi că seniorii după pensionare au o activitate.
În oraşul Botoşani, din câte cunosc eu sunt multe persoane de vârsta a III-a care au editat multe cărţi. Exemplu: dr. prof Lucia Olaru Nenati, prof. M. Cojocariu, prof. Maria Panciuc Bucătaru, care au editat volume de poezii şi proză.
În ceea ce mă priveşte când ajungi la vârsta pensionării, şi copii pe care
i-ai ajutat să parcurgă o facultate atât de grea, cum este medicină, în care
statul a investit iar generaţia de medici pleacă unde sunt respectate valorile,
ce-ti rămâne decât să te resemnezi şi să găseşti ceva de făcut care să te ţină
la verticalitate şi sănătate mentală. . Când viaţa devine imposibilă, sufocată
de atâtea evenimente ca: societăti falimentare, familii care se destramă prin
plecarea femeilor cu autocarele necunoscutului, zguduiri politice pe tot globul, atunci simţi
nevoia să vorbeşti de bine despre semenele noastre, pentru că ,,o vorbă bună
poate îndulci inima precum o ploaie de vară peste florile însetate. Un gest
frumos poate lua povara umerilor obosiţi de la drum".Dacă fiecare din noi am
contribui, am face un grup şi grupul ar avea forţa necesară să exprime dorinţa
de a apăra ce ne înconjoară, ar aduce multă iubire, înţelegere şi respect. Acesta
este unul din motive ca să alcătuieşti o colecţie cu material filatelic şi
cartofilic despre o temă generoasă cum este ,,Emanciparea Femeii”
Pentru început trebuie adunat materialul pe care
îl găseşti întâi scotocind prin casă, apoi întrebi vecinii dacă nu au uitat
prin poduri o corespondenţă şi dacă nu, atunci mergi la târguri organizate în
ţară unde colecţionari vând ce au disponibil sau pe internet licitezi piese
necesare temei care ţi-ai propus-o să o faci. Pentru aceasta, când venitul este
modest de pensionar, atunci reduci coşul zilnic. Dacă din întâmplare nefericită
ai pierdut o piesă care foarte greu ai căpătat-o asta însemnă că numai ai
coerenţă tematică. Aceasta înseamnă sacrificiu, nu pui pe primul plan urgenţele
personale ci faptul că ai avut ocazia să cumperi ceea ce trebuie în colecţie şi
altă dată numai ai ocazia. Pentru că nimeni nu te întreabă de disponibilitatea
financiară ci te întreabă de calitatea colecţiei. Când îţi propui să faci o
temă., atunci trebuie să citeşti, asta înseamnă informare pentru tine, multă
răbdare, plăcere , consecvenţă. Ce mai obţii ?
Atunci când organizezi o
expoziţie dedicată ,, Zilei Femeii” poţi oferi un cadou spiritual prin aceasta,
transmiţând omagiul mamelor şi tuturor femeilor. Un moment plăcut pentru a
vorbi de bine pe semenelor noastre.
Am fost întrebată de elevi : ,, care este personalitatea de care m-am ataşat cel mai mult"
Este greu de răspuns când în exponat am 450 de personalităţi din diferite profesii, reprezentative, primele laureate ale unor premii importante în literatură, cercetare, sport, participante în lupta pentru câştigarea drepturilor sociale şi politice, lider în conflicte armate, luptătoare împotriva nazismului. Si nu în ultimul rând rolul femeii ca mamă. Un exemplu edificator de mamă,, este Lilian Gilbreth, super mamă considerată pentru că a îmbinat viaţa de familie cu cariera. A fost mamă a 12 copii. Copiii au scris o carte despre experienţa lor de creştere într-o familie mare, au scris despre metode educaţionale care le folosea mama lor. Pe lângă rolul de mamă, a fost psiholog industrial. A studiat managementul, muzica, literatura. A absolvit Facultatea de Filologie şi Filozofie din California. În 1900, a primit premiul pentru literatură. A devenit Doctor în Filozofie. A fost Consilieră în probleme civile, producţie de armament pentru 5 preşedinţi.
Când în exponat sunt adunate cu grijă atâtea personalităţi feminine, pe ce scara a valorii le prezinţi?. Nu există o scară a valorii pentru că toate au fost perseverente, cele care nu au reuşit, au fost altele care au încercat şi au dovedit că pot face aceleaşi profesii ca şi bărbaţii.
avem exemple: Regina Maria, Marie Curie, V. Tereskova, Mariana Drăgescu, singura femeie din Europa de Est care a participat la cel de-al doilea război mondial, supravieţuitoarea cunoscutei,, escadrila albă", care trăieşte şi astăzi.
În afară de această activitate eu mai public pe Blog Botoşani manifestări culturale
http://1-cultural.blogspot.com sau http://emancipareafemeii.blogspot.com
despre activităţi culturale, absolut culturale. Despre lansări de carte, expoziţii în general inclusiv expoziţiile mele de filatelie si carte postală organizate în ţară şi internaţionale.
Doresc să se reţină nu aparţin unui Partid, nu primesc salariul, pentru ceea ce fac, iar dacă public pe blog, prezint realitatea culturală ca dovadă că viaţa culturală continuă şi Botoşaniul este o resursă inepuizabilă din punct de vedere al talentelor. Aici s-au născut multe genii cum a fost M. Eminescu, N. Iorga, O, Onicesu, St . Luchian, si altii.doamna Smaranda Livescu |
domnul Lucian Livescu |
,,Avem exemple extraordinare pe care vrem să le arătăm tinerilor, pentru că suntem la început de drum. Este de fapt o şedinţă a clasei, a consiliului elevilor, dar este una atipică, pe care eu am vazut-o la un curs de formare în Suedia şi care leagă şi dezvoltă foarte mult relaţia şcoală - comunitate. În felul acesta mi-am propus să atrag părinţii alături de noi, părinţi care trebuie să înţeleagă că oricât de ocupaţi am fi, e nevoie să pricepem nevoile tinerilor" a declarat Ana Tănasă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu