lansarea volumului “Repertoriul Arheologic al Județului Botoșani”, autor dr. Octavian Liviu Șovan.si expoziția „COMORI ARHEOLOGICE BOTOŞĂNENE”,

Consiliul Județean Botoșani, Muzeul Județean Botoșani, în colaborare cu Direcția pentru Cultură Botoșani și Institutul Național al Patrimoniului, în Sala Polivalentă a Muzeului, a avut loc pe data de 23 octombrie 2013, la lansarea volumului “Repertoriul Arheologic al Județului Botoșani”, autor dr. Octavian Liviu Șovan.

Dr. Ion Ioniţă, cercetător ştiinţific
I, Institutul de Arheologie Iaşi 

Proiectul editorial a fost finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Printre participanți se numără: - Narcis Ionuţ Afrăsinei, Director A.F.C.N. - Dr. Ion Ioniţă, cercetător ştiinţific I, Institutul de Arheologie Iaşi - Dr. Vasile Chirica, profesor universitar, Universitatea „M. Kogălniceanu” Iaşi - Bogdan Şandric, analist–arheolog, Institutul Naţional al Patrimoniului Evenimentul a fost întregit de vernisajul expoziției „COMORI ARHEOLOGICE BOTOŞĂNENE”, ce cuprinde exponate din necropola din sec. IV-V de la Mihălăşeni – săpături arheologice Octavian Liviu Şovan și din aşezarea Culturii Cucuteni de la Vorniceni – săpături arheologice Maria Diaconescu. Au participat moderator Lucica Pârvan, manager Muzeul Judeţean Botoşani, Cornelia Viziteu, director al Bibliotecii Botoşani, Dănuţ Huţu, director al Direcţiei pentru Cultură Botoşani, Dr. Dan Prodan, istoric; Dr. Daniel Botezatu, profesor; Dr. Vasile Adăscăliței, profesr; Dr. Aurel Melniciuc, director al Centrului Județean de Creație; Dr. Daniel Cicălău, șeful Secției Arheologie – Muzeul Județean; Dr. Sergiu Balanovici, șef al Secției memorialistice – Muzeul Județean Botoșani; prof. Dana Petraru, fostă director al Direcției de Cultură;  Steliana Băltuță, muzeograf; scriitorii D.M. Gaftoneanu; poetul Petruț Pârvescu; Mihai Cornaci, șeful Secției de numismatică – Biblioteca Județeană. şi elevi.

  Lucrarea „Repertoriul Arheologic al Județului Botoșani” reprezintă rodul strădaniilor de peste un deceniu ale autorului de a aduce la zi Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani, publicat în 1976. Cu cele peste 1.800 de situri arheologice înregistrate, repertoriul 2013 reprezintă mai mult decât dublul celui de acum peste 35 de ani. În plus, lucrarea beneficiază de un suport cartografic modern, rod al colaborării fructuoase din ultimii 4 ani cu echipa de administrare a Repertoriului Arheologic Național (RAN) de la Institutul Național al Patrimoniului. Începută ca o colaborare cu Direcția de Cultură Botoșani pentru completarea bazei de date a Repertoriului Arheologic Național ( http://ran.cimec.ro), curând s-a conturat ideea publicării unui repertoriu al județului însoțit de hărți digitale de detaliu. O contribuţie specială a „Repertoriului” la protejarea patrimoniului arheologic rezidă în înregistrarea prealabilă a tuturor siturilor arheologice în baza de date a Repertoriului Arheologic Naţional și acordarea de coduri RAN fiecărui obiectiv documentat. Codul RAN a fost apoi preluat şi în fişele de sit din prezenta lucrare, unde a devenit unul din atributele “administrative” cele mai importante.

Lucrarea se compune din două părți distincte: 1. Volum de cca 500 de pagini 2. DVD-ROM anexă, conținând 160 de hărți + date geospațiale care au format elementele (straturile hărților) plus un soft GIS pentru editarea datelor geospațiale. Hărțile sunt grupate în funcție de unitățile administrativ teritoriale ale județului Botoșani și sunt editate în formate distincte: tif, care permite doar o utilizare simplă şi (geo) pdf, ce oferă posibilitatea unei utilizări mai complexe: se pot vizualiza coordonatele geografice, se pot face măsurători de distanţe, perimetre şi arii, se pot adăuga noi date, completând astfel harta după dorinţa utilizatorului etc. Pentru ca hărţile să ofere un grad ridicat de vizibilitate a conţinutului au fost salvate la scara 1:20.000, respectiv 1:25.000. Alegerea fiecărei scări s-a făcut în funcţie de dimensiunea unităţii teritorial administrative (UAT) şi a densităţii siturilor arheologice. Proiectul este extrem de util, atât prin creşterea numerică a siturilor arheologice reperate de pe teritoriul judeţului Botoșani cât şi datorită necesităţilor presante, actuale, de a rezolva practic și concret, obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale de a realiza planuri urbanistice generale (PUG-uri) actuale și complete în care siturile arheologice să fie înregistrate și amplasate corespunzător pe harta unității administrativ-teritoriale, cu scopul protejării și valorificării. Se răspunde, astfel necesității punerii la îndemâna primăriilor a unei evidențe exacte a siturilor arheologice din raza comunelor pe care le administrează. Repertoriul arheologic al județului Botoșani nu se adresează numai autorităților locale, ci și specialiștilor din domeniul patrimoniului cultural, în particular arheologic: arheologi și istorici din muzee județene, cercetători din instituțiile de învățământ superior sau institute ale Academiei, în special cele din regiunea Moldovei (Suceava, Iași, Galați), dar și istoricilor locali sau profesorilor de istorie din ciclul gimnazial, care pot folosi informațiile în procesul educativ, precum și publicului larg amator de istorie, față de care există datoria de a populariza rezultatele studiilor istorice, susținută de calitatea de contribuabil a acestuia. Prin structura lui modernă, lucrarea se constituie ca un model pentru publicarea altor repertorii zonale, în cadrul Repertoriului Arheologic Național. Detalii despre proiectul editorial Repertoriul arheologic al județului Botoșani găsiți la adresa: http://www.cimec.ro/arheologie/repertoriul-botosani/index.html

  ,,Necropole de la Mihălăşeni- Botoşani, investigate metodic de-a lungul a şase campanii de săpături de mare amploare (1983-1988) de către O.L.Şovan, reprezintă unul dintre cele mai importante obiective arheologice în perioada romană târzie din ţara noastră descoperite în ultimele decenii. Prin cercetarea integrală a zonei au fost descoperite 520 morminte cu un inventar bogat (de podoabe, de toaletă, pandative, amulete, recipiente de lut şi sticlă), care se întind pe perioadă de cel puţin un secol approximativ retragerea romanilor din Dacia (275 d. Hr.) şi până după invazia hunilor (375 d.Hr.)                            

Vorniceni

    În apropierea necropelei au fost indentificate şi urme de aşezare a locuitorilor de la Mihălăşeni. Complexul arheologic de la Mihălăşeni prezintă un mare interes pentru zone mult mai largi din această parte a continentului, întrucât aduc informaţii valoroase cu privire la dezvoltarea principalelor activităţi economice, la mobilitatea populaţilor, la relaţia de schimb cu zonele învecinate şi mai ales la contactele strânse cu civilizaţia romană. Aceasta este motivat prin faptul că mulţi specialişti din străinătate au acordat interes faţă de aceste descoperiri, iar unii dintre ei au ţinut să viziteze personal Muzeul de Istorie Botoşani pentru a cunoaşte colecţia de la Mihălăşeni. (dr. Ioan Ioniţă, cercetător ştiinţific I, Institutul de Arheologie Iaşi  Prefaţa de la Necropola de tip Sîntana de Mureş)

Mihălăşeni -săpături arheologice Octavian Liviu Şovan

.

Vorniceni

,,Pentru prima dată în România, la Vorniceni, au fost găsite fragmente de ceramică pictate şi fragmente de ceramică canelate. Primele cercetări au fost făcute în 1970 de către Aristotel Crîşmaru, apoi de colectivul RAJB. Deschiderea şantierului se datorează lucrărilor de amenajare hidrotehnică din zona pentru regularizarea cursului apelor Ibăneasa -Jijia.                                        

Investigaţiile din situl Pod Ibăneasa au oferit informaţii referitoare la Cultura Cucuteni. În aşezarea Vorniceni s-au găsit vase tipice amfore, cratere, vase cu dublă boltire, ceea ce tip coif suedez, pahare, castroane, obiecte de podoabe, pandative, prelucrate din os, scoică. Uneletele şi armele au fost lucrate din silex-lame, gratoare, percutoare, vârfuri de săgeată, topoare, dălţi. O diversitate a formelor, a dimensiunilor, a decorurilor care acoperă aceste vase, care au atras atenţia celor avizaţi din România, pentru că este vorba de faza de mijloc de Cucuteni. În această expoziţie au fost expuse o parte din obiecte. Mai multe piese au fost expuse în expoziţii internaţionale şi naţionale. În apropierea s-au găsit fusaiole, greutăţi de la războiul de ţesut vertical, ceea ce indică dezvoltarea unor activităţi specifice în cadrul aşezărilor Cucutene "(săpături arheologice Maria Diaconescu)