Colaborează la firma unui
mare prieten
După
revoluţie a înfiinţat o firmă pentru comercializarea şi efectuarea service-lui
aparaturii medicale, din care s-au făcut patru în prezent. A predat în cadrul
facultăţii de electrotehnică din Cluj şi a celei de medicină nucleară din Iaşi,
este expert autorizat de CENECAN în radiologie, ţine cursuri de autorizare a
personalului medical din domeniu, este membru de onoare al Academiei de Ştiinţe
medicale din România. La vârsta de 70 de ani şi-a dat doctoratul la Cluj , în acest an va susţine
dizertaţia pentru al doilea doctorat la Paris , sub îndrumarea lui Alexandru Herlea. De
peste 10 ani mă ocup de Sistemul de Management al Calităţii (SMC) pentru
firmele sale.
În
anul 2012 a
făcut înconjurul lumii, a scris, cu acest prilej cartea Peregrin pe cinci
continente, găzduieşte manifestarea intitulată Joia culturală TEMCO, cu
periodicitate lunară, editează Revista de economie şi administraţie sanitară,
cu apariţie trimestrială etc.
A
construit un sediu la Cluj ,
altul în Bucureşti, este unul din cei mai mari şi mai eficienţi distribuitori
şi reparatori de aparatură medicală.
Vă
invit să treceţi pe la Cluj ,
eventual când sunt şi eu acolo, o zi sau două, să vă convingeţi pe viu, de
vrednicia unui om care în preajma vârstei de 78 de ani îşi va susţine al doilea
doctorat, care a rămas activ şi-şi face planuri de viitor.
Ovidiu Mustaţă
- Ce sentimente nutriţi pentru
cei care trăiesc în Republica Moldova (să folosesc totuşi denumirile oficiale)?
Gheorghe Şchiopu
,,Această
denumire oficială, cred că trezeşte pofta ruşilor, acum şi a ucrainenilor, de a
se face stăpâni pe întreaga Moldovă dintre Carpaţi şi Nistru, din această
cauză, prefer să-i spun Basarabia, aşa cum am auzit de la părinţii mei, de la
şcoală, dar şi de la cei mai mari istorici români.
Pentru mine cea mai mare durere, rezidă în lipsa
celor două provincii (Basarabia şi Bucovina), rupte samavolnic din trupul
României, despre care altădată, nici n-aveam dreptul să vorbim.
Înainte
de 1989 citirea istoriei Basarabiei de Ion Nistor sau de un alt autor,
constituia o subversiune. Am trecut de mai multe ori, cu trenul, spre Moscova
şi înapoi, dar n-aveam voie să ne oprim să vizităm Basarabia, nici măcar să
citim despre ea. Romanul lui C. Stere În preajma revoluţiei, al lui Radu
Tudoran Un port la răsărit sau Rusoaica lui Gib I Mihăiescu ori Drumuri
basarabene de M Sadoveanu şi multe altele, erau interzise. Ascultam postul de
radio Chişinău şi mă emoţionam la rostirea cuvintelor cu accent moldovenesc,
întocmai ca la noi acasă.
Abia
în 1994 am făcut prima călătorie în Basarabia, cu maşina IRE Bacău, ca răspuns
la vizita anterioară, făcută de cei de la Comrat , la Bacău. Directorul Radu Manoliu,
în chip de şofer, Virgil Botea, Theodor Tincu şi cu mine, pasageri. Am intrat
pe la Oancea-Cahul ,
am urcat la Comrat
după care am coborât spre Vulcăneşti la staţia de 400/110 kV, la Bolgrad şi la Jibrieni (acum
Primorskoe) pe malul Mării Negre, unde întreprinderea de la Comrat avea o bază de
odihnă şi tratament. Am coborât la
Vîlcov pe braţul Chilia, la Ismail de unde am urcat la Comrat. De la Comrat , prin Cimişlia, la
Chişinău unde am fost găzduiţi de Moldenergo. Din Chişinău ne-am îndreptat spre
Ungheni, cu o intrare la Mănăstirea Căpriana ,
apoi la Ungheni
şi prin vama Sculeni, am revenit în ţară. Chişinăul a fost şi a rămas al doilea
oraş (ca mărime), al României, cu un aer modern şi frumos".
Este convins că basarabenii
sunt mai români ca noi românii din ţară
,,Noua
generaţie de scriitori: Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Ion Ungureanu, Ion
Hadîrcă, Ion Druţă, Dumitru Matcovschi şi alţii, dar şi cei doi cântăreţi:
Doina şi Ion Aldea Teodorovici, ne-au adus cu pregnanţă gândurile şi
simţămintele pur româneşti, ne-au insuflat încrederea că se va putea reveni,
cândva, la patria mumă. Mă cutremur, cu gândul la martiriul suportat de către
basarabeni, la atrocităţile comise de ruşii care n-au nici un drept asupra
acestui pământ. Îi consider pe basarabeni mai presus decât pe noi, cei din
ţară, din punctul de vedere al românismului.
Ovidiu Mustaţă
- Ce v-a îndemnat să mergeţi
recent la Simpozionul Mondial
al Eminescologilor care a avut loc la
Chişinău la 3-5 septembrie 2012. Spuneţi-mi câteva momente importante de la
acest simpozion.
Gheorghe Şchiopu
,,În
intervalul 23-29 august, m-am aflat la Cluj.
La 25 august Pompiliu Manea mi-a spus că mergem la Mureşenii
de Câmpie, unde are loc comemorarea victimelor crimelor comise de unguri, după
cedarea Ardealului. Am plecat pe şoseaua Cluj-Reghin şi ne-am întors prin
Gherla după o intrare la mănăstirea Nicula. Ne-am despărţit la 29 august, eu
întorcându-mă la Bacău ,
cu trenul, iar el urma să plece la
Bran , să se întâlnească cu copiii săi, fără să mai stabilim
altceva pentru viitorul imediat. Peste trei zile, la 2 septembrie, la ora 14:30
m-a sunat să-mi spună că pleacă din Bran, spre Bacău, să mă pregătesc, deoarece
vom merge la Chişinău, împreună cu academicienii Gleb Drăgan şi Ionel Haiduc,
pentru a-l sărbători la 3 septembrie pe scriitorul Mihai Cimpoi, la împlinirea
vârstei de 70 de ani, iar pe 4 şi 5 septembrie vom participa la Simpozionul mondial al eminescologilor.
A
ajuns târziu la Bacău. Am
plecat imediat spre Iaşi, iar apoi prin Sculeni şi Ungheni la Chişinău. A doua
zi ne-am deplasat la Centrul Mondial
Academic Eminescu unde a fost omagiat academicianul Mihai Cimpoi, pe care-l
cunoşteam de la Bacău ,
ca participant la zilele revistei Ateneu.
S-a
pledat pentru permanentizarea Simpozionului, pentru accent pe cercetarea vieţii
şi operei lui Eminescu, pe alternarea locului de întâlnire între Chişinău, Iaşi
şi Bucureşti.
Momentele
cele mai pregnante, memorabile, care mi-au reţinut atenţia au fost intervenţiile celor trei mari români
din Basarabia: Nicolae Dabija, Ion Hadîrcă şi Ion Ungureanu, fostul ministru al
culturii.
Am
remarcat, încă odată, că basarabenii sunt mai români, ca noi românii, şi de
aceea îi admir şi-i preţuiesc pentru curajul şi verticalitatea lor.
Ştiu
că sunteţi basarabean, că vă iubiţi locurile natale, ca vă ajutaţi rudele şi
prietenii de acolo şi am înţeles că anual, la sfârşitul anului şcolar, oferiţi
un premiu celui mai bun absolvent al liceului din comuna Mihăileni, liceu
care-i poartă numele celebrului romanist Eugen Coşeriu, cel mai de vază
consătean al dumneavoastră.
Nu
ştiu câţi basarabeni care trăiesc în România fac acest gest şi nu pot decât să
vă felicit pentru aceasta".
- Eu vă rog ca să fiţi de
acord ca despre mine şi despre ceea ce fac eu să realizăm un dialog peste
câţiva ani, din păcate puţini, când voi împlini şi eu 80 de ani. Deocamdată,
daţi-mi voie să vă îmbrăţişez şi să vă doresc sănătate dumneavoastră şi
familiei dumneavoastră. Şi, pentru că nu a trecut prea mult timp de la Anul Nou , sa vă urez La mulţi ani!
Gheorghe Şchiopu
,,Vă
mulţumesc din tot sufletul, pentru această încântătoare întâlnire pe care
mi-aţi prilejuit-o, pentru bunăvoinţa pe care aţi manifestat-o, faţă de mine,
pe tot parcursul intervalului de timp de când ne cunoaştem, pentru încurajările
pe care le-am simţit, discret, din partea dumneavoastră, pentru interesul ce-l
manifestaţi faţă de toţi cei care au avut o contribuţie semnificativă în
activitatea desfăşurată în Sistemul Energetic Naţional. Vă rog să-mi permiteţi
să exprim întreaga mea gratitudine, admiraţie şi recunoştinţă pentru omul care
sunteţi, pentru clarviziunea care vă caracterizează şi pe care am sesizat-o
încă din momentul cunoştinţei noastre.
Bucuria
realizării unui dialog, când veţi
împlini 80 de ani, pe care vi-i doresc plini de sănătate, va fi, sper, cel
puţin la fel de mare şi de deplină, ca cea pe care o trăim astăzi.
Ne
îmbrăţişăm amândoi cu multă emoţie.
Dialogul a avut loc la
Bacău pe 27.01.2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu