A susţinut profilul de 400 kV
a magistralei Gutinaş –Bacău – Suceava
Încercări
de avizare a acestei lucrări au mai existat, mai întâi la CIRE , însă, Petre Meteş,
energeticul acesteia, nici n-a vrut să audă. Eram buni cunoscuţi, ne stimam
reciproc, dar îmi spunea râzând, că nu-i necesară tensiunea de 400 kV şi că
atâta timp cât el va fi energeticul CIRE, lucrarea nu va trece. Idei similare
veneau şi de la Iaşi, unde universitarii rulând programe specializate şi
performante pe calculator, au ajuns la concluzia că nu sunt necesare alte căi
de curent la foarte înaltă tensiune pentru Moldova. Sigur că tendinţele erau
nefavorabile în acel moment, dar nimic nu rămâne pe loc.
Cunoscând
aceste opinii am prezentat, totuşi, planşa pe care era figurat traseul liniei
la minister. Consiliul Tehnico-Ştiinţiific al MEE a avizat lucrarea, s-a inclus
în planul de proiectare al MEE şi al Institutului de Studii şi Proiectări
Energetice (ISPE), s-a trecut la elaborarea proiectului, apoi la executarea
lucrării, concepută să funcţioneze în prima etapă la 220 kV. Trecerea la
funcţionarea la tensiunea de 400 kV implica înlocuirea autotransformatoarelor
de 220/110 kV cu transformatoare de 400/110 kV, în toate cele trei staţii
racordate la această linie (Bacău Sud, Roman şi Suceava). Ideea va continua şi
se va finaliza cu închiderea inelului de 400 kV de la Suceava la Cluj.
Nu-mi
atribuiţi, vă rog, calităţi de vizionar. Eu sunt mai degrabă un sceptic, poate
un realist. Cei din ISPE care erau adepţii tensiunii de 400 kV pentru
transportul energiei şi, în final, Popescu Dumitru, cel care a hotărât soluţia
au fost într-adevăr vizionari.
Ovidiu Mustaţă
-
Atunci când domnul director Gheorghe Stoica a fost numit director al IRE
Bucureşti v-a convins să-l urmaţi pentru că avea mare încredere în
dumneavoastră. De ce nu aţi rămas la
IRE Bucureşti?
Gheorghe Şchiopu
,,După
numirea domnului Stoica în funcţia de director general la IRE Bucureşti, primul
salariat pe care l-a luat de la
Bacău , a fost Vasile Daniliuc, eminentul contabil şef al IRE
Bacău, un om cu o mare pasiune pentru activitatea financiar-contabilă şi o mare
competenţă în domeniu. Avea o răbdare şi un calm greu de închipuit. Cunoştea
foarte bine legislaţia în vigoare. Nu l-ar fi lăsat pe cineva care-i adresa o
întrebare, să plece de la el, fără să înţeleagă bine răspunsul la întrebarea
pusă. Era de o moralitate impecabilă, era demn de toată încrederea. Pentru
funcţia de şef de sector, am fost desemnat să merg eu. Înainte de momentul
plecării la Bucureşti, în august 1963, am suferit un accident de motocicletă,
în localitatea Răcăciuni, încât am plecat abia în februarie 1964, după ce am
efectuat toate investigaţiile necesare, graţie bunului meu prieten Pompiliu
Manea. Acesta era student la cursurile fără frecvenţă ale Politehnicii
bucureştene şi lucra ca asistent medical la Spitalul Fundeni.la Maglavit. Acesta
Înaintea
plecării la Bucureşti, Popescu Dumitru, n-a vrut să-mi dea transferul, a spus
că dacă mă consider prietenul lui să rămân aici, să-l ajut, şi nu la Bucureşti.
Deşi i-am spus că dacă nu mă simt bine revin la Bacău , nu m-a crezut. Abia
la revenirea la Bacău
mi-a aprobat transferul.
Îl
ştiam bine pe domnul director Popescu Dumitru. El făcuse facultatea de
Electrotehnică la Timişoara concomitent cu cea pe care o făcusem eu la Iaşi.
Convocările militare de câte o lună pe an în vacanţă, le făceam împreună cei de
la Timişoara, de la Iaşi şi de la Bucureşti în specialitatea telecomunicaţii.
Îmi amintesc că la una din convocări, la Someşeni-Cluj, eram amândoi
elevi-soldaţi în aceeaşi grupă, el în frunte ca cel mai înalt, eu la coadă, ca
cel mai scund.
La
Bucureşti, mi s-a încredinţat conducerea Sectorului de reţele Bucureşti Vest,
ce cuprindea reţelele din afara Bucureştiului: raioanele Buftea, Răcari,
Snagov, Titu şi Videle. La Bucureşti Est era Conecini Ion, cu care, m-am
înţeles foarte bine.
Din
punctul de vedere al serviciului totul mergea normal, cu locuinţa mergea mai
greu. Aveam promisiunea corespunzătoare dar nu se putea întrevedea momentul
când se va realiza aceasta. Sectorul Bucureşti Vest începea să intre în regim
normal de funcţionare, personalul începuse să înţeleagă ce aştept eu de la ei,
erau speranţe de mai bine.
În
primăvara anului 1965 au avut loc mai multe accidente mortale prin
electrocutare, în SEN. S-a oprit întreaga activitate a personalului, până la
instruirea şi reexaminarea acestuia. Urma ca şefii ierarhici să declare pe
proprie răspundere că subalternii şi-au însuşit normele de protecţie a muncii,
că le respectă, că garantează că nu se vor mai produce accidente, deci se poate
relua lucrul. La şedinţa pe care am avut-o cu toţi şefii de centre şi subcentre
de reţele, în prezenţa inginerului şef adjunct, Diaconu Teofil (ulterior
director al Întreprinderii de Distribuţie a Energiei din municipiul Bucureşti),
după ce mi-am terminat expunerea, pregătită pentru această discuţie, Diaconu a
zis: n-am nimic de spus în plus, faţă de ce v-a spus tovarăşul inginer Şchiopu;
este absolut necesar să respectaţi întocmai ceea ce-a spus dânsul aici.
Eram
apreciat, începusem să am satisfacţii dar inima mă trăgea să mă întorc la
Bacău. Şi am făcut-o".
Ovidiu Mustaţă
- Ştiu că aţi vrut să vă
încadraţi la IRE
Iaşi şi că domnul director Vlad Vasiliu nu a dat curs cererii dumneavoastră.
Care credeţi că a fost motivul?
Gheorghe Şchiopu
La
înfiinţarea IRE Suceava, a existat un ordin al ministrului energiei electrice
prin care eram numit în funcţia de şef Sector reţele electrice Suceava. M-am
sfătuit cu domnul director Stoica şi mi-a garantat că dacă nu mă prezint la Suceava , intervine la
ministru şi mă scapă de o eventuală sancţiune, pentru nerespectarea ordinului.
Nu cred că domnul Vasiliu a avut un alt motiv, în
afară de orgoliul rănit şi satisfacţia răzbunării.
Regret că nu m-am adresat inegalabilului meu
prieten, Ioan Amihăiesei, care, cu siguranță m-ar fi ajutat, dar
nu voiam să părăsesc reţelele electrice, deşi la Grupul de instalaţii, se
realizau instalaţii electrice la construcţii".
Ovidiu Mustaţă
- V-am văzut biblioteca
personală. La care din cărţile pe care le aveţi ţineţi cel mai mult?
Gheorghe Şchiopu
,,Am spus la început că biblioteca a constituit
leitmotivul vieţii mele.
A doua, s-a petrecut la Aiud , când s-au primit mai
multe pachete de cărţi, de la Ministerul
Muncii
A treia, la Reghin , am făcut parte din colectivul Bibliotecii
raionale, din partea comitetului raional de partid.
A patra, la Bacău. În 1960, când lucram la Serviciul tehnic, mi s-a
încredinţat misiunea clasificării şi ordonării cărţilor aflate în patrimoniul
Cabinetului tehnic, lucrare de durată, încheiată cu bine.
A cincea, înainte de ieşirea la pensie, a trebuit
să curăţăm biblioteca tehnică a IRE Bacău de balastul inutil, după regulile
cunoscute ale biblioteconomiei. Mai întâi am trimis două doamne să efectueze
această operaţie, dar s-au întors supărate, că e praf, că trebuie să se caţere
pe rafturi şi nu mai pot. Am finalizat eu lucrarea. Am început cu normativele,
prescripţiile, instrucţiunile, fişele tehnologice, proiectele tip etc.
elaborate şi aprobate de MEE, apoi cărţile şi revistele existente.
Singura
bibliotecă pe care încă n-am inventariat-o, n-am ordonat-o şi n-am pus-o pe
calculator, dar nici n-am curajul să mă apuc de ea, este a mea personală, dar
îmi propun s-o fac într-un viitor cât mai apropiat".
Din biblioteca personală ţine
cel mai mult la opera lui Mihai Eminescu
În
ceea ce priveşte întrebarea la care cărţi ţin mai mult, mă pot lăuda că am
opera integrală, a lui Mihai Eminescu, publicată, de Academia Română şi la
aceasta ţin mai mult, dar sunt foarte mulţi alţi autori pe care-i preţuiesc
mult. Nu ştiu la care să mă opresc, de teama de a nu comite un sacrilegiu.
Sigur însă, mă despart cu mare greutate de orice carte, indiferent de mărimea
ei.
Ovidiu Mustaţă
- Ştiu că sunteţi nelipsit la concertele de muzică clasică din sala
Ateneu din Bacău. Încercaţi, vă rog, să motivaţi întreaga dumneavoastră
filozofie despre îmbinarea profesiunii cu arta, cu literatura, cu preocupările
culturale în general.
Gheorghe Şchiopu
,,Nefăcând
liceul teoretic am fost privat de binefacerile culturii generale ce se
însuşeşte în şcoală. Acest lucru a făcut ca toată viaţa mea să mă aflu în
ipostaza de autodidact. Deci şi de studiul muzicii am fost lipsit.
Când
eram copil ascultam cu deosebită atenţie muzica populară, ce se cânta în sat la
noi, la sărbători, serbări sau diverse alte ocazii, dar cu predilecţie cea
cântată la vioară. Am afirmat cândva că, dacă aş fi ştiut să cânt la vioară, aş
fi ajuns artist al poporului. Însă asta nu s-a întâmplat.
Cred
că îmbinarea profesiunii cu arta, cu literatura, cu cultura în general, se
realizează de la sine, cu condiţia ca sufletul să-ţi vibreze la mediul cultural
ce ţi se oferă, să-ţi placă.
Profesiunea
noastră are un caracter tehnic. Cultura tehnică face parte din cultura generală
ca şi celelalte componente ale acesteia.
Nu
văd nici o dificultate în a le îmbina, cum spuneţi dumneavoastră. În fond,
consumând o cantitate de timp pentru a asculta muzica, a viziona o expoziţie, a
privi un tablou etc. constituie cel mai potrivit mod de a-ţi îmbogăţi
cunoştinţele, deci a-ţi ridica nivelul cultural, fără să-l simţi ca pe un
efort.
Trebuie
să vă spun că atunci când merg la Iaşi, în zilele de concert, mă bucur mult
când în sală, îl văd pe domnul Hugo Rosman, un meloman rasat, un om care-şi
foloseşte în cel mai raţional mod timpul disponibil.
Nu
ştiu dacă cele de mai sus pot constitui o filozofie proprie. Putem să o
considerăm aşa doar dacă filozofia, un cuvânt foarte pretenţios, reprezintă
modul de a fi şi de a se comporta al unui om ca să se poată el singur considera
pe deplin împlinit".
Ovidiu Mustaţă
- Ştiu că aveţi un copil care
trăieşte şi lucrează ca medic în Statele Unite ale Americii. Aţi fost de multe
ori în vizită acolo. Care este părerea dumneavoastră despre această ţară,
despre concepţia de viaţă a americanilor? Care consideraţi că sunt atu-urile
Statelor Unite?
Gheorghe Şchiopu
SUA
este un conglomerat de ţări, unic în lume, nu numai prin forma de organizare şi
administrare, ci şi prin realizările tehnice, fără egal, în altă parte a
globului pământesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu